Tribunalul Bucureşti a respins ridicarea controlului judiciar în cazul lui Dan Voiculescu

‘Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că măsura preventivă a controlului judiciar s-a dispus în mod just şi se impune menţinerea acesteia în continuare având în vedere că faptele pentru care inculpatul este cercetat, săvârşite în calitate de persoană publică, modalitatea în care au fost comise (constrângerea şi ameninţarea cu darea în vileag a unor fapte compromiţătoare în scopul obţinerii unor beneficii patrimoniale importante) au fost de natură să afecteze libertatea psihică a persoanei şi să aducă atingere echilibrului social firesc prin afectarea mediului de afaceri ce presupune exercitarea relaţiilor comerciale cu bună credinţă, precum şi a drepturilor şi intereselor cetăţenilor de a fi informaţi în mod corect, fără exercitarea de influenţe din partea conducătorului grupului I.M., în scopul de a-i determina pe angajaţi să lanseze, să promoveze şi să susţină campanii media pentru obţinerea unor foloase necuvenite’, se arată în motivarea magistraţilor.

Totodată, judecătorii susţin că măsura controlului judiciar trebuie menţinută, pentru realizarea în bune condiţii a urmăririi penale, care la acest moment se află în faza de început, ‘prin evitarea exercitării de influenţă sau presiuni’ din partea lui Dan Voiculescu, în special asupra celor care lucrează în cadrul Intact Group.

Pe 10 iulie, Tribunalul Bucureşti a respins plângerea lui Dan Voiculescu prin care acesta solicita ridicarea controlului judiciar impus de procurorii anticorupţie în dosarul în care fondatorul Partidului Conservator este acuzat de şantaj.

Decizia nu este definitivă iar Voiculescu poate face contestaţie.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus, în urmă cu două săptămâni, punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar faţă de Dan Voiculescu, acuzat de şantaj prin constrângere în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial.

‘Dan Voiculescu a ameninţat direct, sau prin intermediari, oameni de afaceri şi administratori a trei companii că, în situaţia în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă pe care în fapt îl conduce, va declanşa o agresivă campanie de discreditare. Sub această ameninţare, unul dintre oamenii de afaceri, denunţător în cauză, i-a achitat lui Voiculescu suma de 900.000 euro sub forma a cinci contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparţinând acestuia’, susţine DNA.

Procurorii mai arată că un al doilea om de afaceri, tot denunţător, deşi s-a simţit direct şi puternic ameninţat, a refuzat categoric să cedeze şantajului, ameninţării şi constrângerii, aşa încât trustul controlat de inculpat a declanşat un atac mediatic susţinut la adresa firmei acestuia.

‘Potrivit probelor administrate în cauză, în perioada 2007, 2008, 2011, 2012, inculpatul Voiculescu, sub pretextul îmbunătăţirii şi menţinerii capitalului de imagine, a cerut unuia dintre denunţători încheierea unor contracte de publicitate care, în realitate, erau taxe de protecţie împotriva denigrării. Ca modalitate de abordare folosită de către Dan Voiculescu, acesta le-a prezentat denunţătorilor (oameni de afaceri) faptul că este necesar să acorde o atenţie deosebită sporirii capitalului de imagine al firmelor lor prin intermediul trustului de presă Intact Media şi a subliniat că lipsa promovării în media a activităţii companiilor lor riscă să aibă efecte dezastruoase din punct de vedere financiar, respectiv, că orice eveniment referitor la activitatea firmei va fi prezentat într-un mod negativ exagerat, nu doar sub formă de ştiri, ci sub formă de dezbateri televizate, gen talk-show, pe posturile de televiziune Antena 1 şi Antena 3’, mai spune DNA.

În perioada în care se află sub control judiciar, Voiculescu trebuie să respecte următoarele obligaţii: să se prezinte la organul de urmărire penală; să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat; să nu părăsească teritoriul României, altfel decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului; să nu se apropie de denunţători, de martori şi să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect pe nicio cale.