‘În România anului 2014, părinţii îşi doresc profesii cu studii superioare pentru copiii lor (65% din românii intervievaţi), pentru că sunt respectate sau aduc un câştig financiar mai mare. Însă, tinerii între 18-24 ani preferă meseriile din categoria ‘gulerelor albastre’ (în proporţie de 53%), în primul rând pentru că le place meseria respectivă şi apoi pentru că acestea aduc bani într-un orizont de timp mai scurt’, se menţionează într-un comunicat remis joi AGERPRES de realizatorii studiului intitulat ‘Meserii pentru România’.
Potrivit sursei citate, deşi 49,3% dintre români consideră că meseriile sunt utile, acestea nu sunt respectate suficient, cel puţin la nivel de opinie. În topul ocupaţiilor respectate, nu se găsesc decât profesii care necesită studii superioare, pe primele trei locuri fiind cele de medic, profesor, avocat/jurist, meseriile având un procentaj mult mai mic.
Cu toate acestea, 57,4% dintre cei care practică deja o meserie s-ar reorienta către o meserie din aceeaşi categorie, dacă ar avea şansa să o ia de la capăt, iar primele două alegeri ar fi şofer sau mecanic.
‘În România, publicul larg aspiră către ocupaţiile din aşa zisa categoria a ‘gulerelor albe’. Părinţii îşi sfătuiesc în continuare copiii să se facă medici, avocaţi/jurişti sau profesori. Aceasta, în condiţiile în care jumătate din români consideră că a avea o meserie este mai important decât a face studii superioare, în special pentru că o meserie permite celui care o practică să ‘se descurce oriunde şi în orice condiţii”, a explicat Vlad Tureanu, partener D&D Research.
Totodată, 65% dintre români consideră că o meserie se învaţă prin pregătire, la şcoală, iar o treime dintre tinerii între 18-24 de ani cred că o meserie se învaţă cel mai bine chiar la şcolile de meserii.
De asemenea, relaţia a 70% dintre români cu locul de muncă este definită predominant prin componenta financiară, iar o ‘meserie de viitor’ trebuie să fie o meserie care aduce bani în prezent.
Mai mult, românul apreciază chiar şi meseriile aspiraţionale – cele care aduc după sine mult respect şi sunt meserii ‘curate’, unele cu impact social pozitiv – în primul rând pentru că sunt în acelaşi timp şi bănoase, se mai arată în comunicatul citat.
Metodologia anchetei sociologice a fost ‘faţă în faţă’ (PAPI), pe un eşantion de 1.150 persoane, probabilistic, multistadial pe cote – vârstă (18-55), gen, educaţie şi regiune statistică. Chestionarul a fost compus dintr-un total de 36 de întrebări.
Culegerea datelor a avut loc în intervalul 19-25 iunie 2014.
Studiul ‘Meserii pentru România’ a fost realizat de D&D Research, la iniţiativa berii Bucegi.