Cum ar putea folosi debitorii români cea mai nouă decizie a CJUE împotriva executării silite pornite de bancă

Executarea silită a debitorilor români de către bănci ar putea deveni foarte dificilă în perioada următoare, dacă instanţele din România vor lua în seamă ultima decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care este, de altfel, obligatorie.
Mihai Banita - mar, 29 iul. 2014, 21:01
Cum ar putea folosi debitorii români cea mai nouă decizie a CJUE împotriva executării silite pornite de bancă

În urmă cu două săptămâni, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că debitorii persoane fizice împotriva cărora sunt deschise acţiuni de executare silită trebuie să aibă dreptul să atace cu apel deciziile de încuviinţare, procedură aflată doar la îndemâna creditorilor până acum.

CJUE a luat această hotărâre după ce a fost sesizată de o instanţă spaniolă în privinţa procedurilor de executare silită. Instanţa de la Bruxelles, a cărei jurisprudenţă se aplică direct în instanţele din statele membre, a considerat că este necesar, acolo unde există suspiciunea că creditorii folosesc clauze abuzive, aşa cum sunt ele definite în Directiva 13 din 1993, ca instanţele naţionale să verifice contractele de credit înainte să încuviinţeze executarea silită a bunurilor ipotecate. CJUE spune că trebuie să existe controlul instanţei acolo unde există o suspiciune ca banca sau alt creditor să fi folosit clauze abuzive într-un contract de creditare, pentru că există şi posibilitatea ca nivelul creanţei pentru care debitorul este executat să nu fie real. Astfel, măsurile compensatorii ulterioare dictate pentru un client într-un proces civil pe clauze abuzive nu ar putea repara prejudiciul produs debitorului prin executarea silită a locuinţei.

Curtea a mai decis că trebuie respectat principiul echităţii din Carta UE, şi că în cazul în care creditorul are o cale de atac în cazul încuiinţării executării silite, atunci aceeaşi cale ar trebui să fie accesibilă şi debitorului.

ECONOMICA.NET a scris pe larg despre această speţă în acest articol.

Întrebarea la care încercăm să răspunde este cum ar putea debitorii români executaţi silit de către bănci şi alţi creditori care foloesc contracte preformulate de decizia CJUE, în lipsa unei aplicări imediate a decizii obligatorii a CJUE.

Un număr semnificativ de debitori persoane fizice din România s-au confruntat cu problema restanţelor la bănci. De asemenea, un număr semnificativ de bănci, au stabilit instanţele de-a lungul timpului, au utilizat clauze abuzive în contractele de creditare, care au generat costuri suplimentare pentru clienţi. Potrivit legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, clauzele abuzive nu crează obligaţii pentru consumatori şi sunt nule de drept. Astfel, clieţii care au acumulat restanţe la anumite bănci au datorii generate şi de costurile acelor clauze abuzive care se referă la dobânzi sau comisioane. Altfel spus, este foarte posibil ca, în unele cazuri, restanţierii la bănci care au luat credite în perioada 2006-2009 să aibă restanţe mai mici faţă de creditor decât ar avea creditorul să le restituie dacă nu ar aplica acele clauze posibil abuzive.

Doar că mulţi români nu şi-au dat seama la timp sau şi-au dat seama prea târziu despre prevederile legale care îi apără, îndeosebi legea 193/2000. Dovadă stă faptul că deşi au fost pornite zeci de mii de procese împotriva băncilor, acestea reprezintă doar o parte mică din numărul de contracte de creditare încheiate cu consumatorii. Asta în condiţiile în care băncile au utilizat contracte preformulate pe care le-au utilizat în acordarea tuturor creditelor. Abia recent legea a fost modificată astfel încât să permită eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele profesionistului care le utilizează.

Cum poţi suspenda executarea silită pornită de bancă, folosind decizia CJUE

Aşa cum spunea mai sus, deşi decizia CJUE este obligatorie pentru toate instanţele din UE, inclusiv pentru cele din România, există posibilitatea ca acestea să fie ignorate, dacă nu sunt invocate de către una dintre părţi.

Problema cu executarea silită a creanţelor emanate din contractele bancare este că cele din urmă reprezintă titlu executoriu. Cu alte cuvinte, banca poate executa oricând un debitor care nu a achitat ratele timp de 90 de zile, adresându-se unui executor judecătoresc. Acesta merge cu contractul de credit la un judecător şi cere încuviinţarea executării silite. Aceasta se acordă foarte rapid de către instanţă şi, aşa cum spuneam mai sus, atât în România, cât şi în Spania, nu poate fi atacată de debitor. Pe lângă faptul că doar creditorul are cale de atac dacă nu se acordă încuviinţarea, ceea ce se întâmplă foarte rar în cazul contractelor bancare, debitorul nici nu află că încuviinţarea a fost acceptată decât abia după ce îşi produce efectele.

Astfel, hotărârile CJUE ar putea fi invocate abia mai târziu, printr-o contestaţie la executare, explică Cristian Băcanu, avocat la MDM Legal. Acesta spune că, în momentul de faţă, conform formei actuale a Codului de procedura civilă, sunt încălcate deciziile CJUE în privinţa consumatorilor; singură soluţia rămâne o contestaţie la executare.

„În prezent, soluţia prin care pot fi invocate cele două decizii ale CJUE este depunerea unei contestaţii la executare. Debitorul poate să ceară anularea în tot sau în parte a titlului executoriu şi totodată anularea încheierii încuviinţării titlului de executare”, spune Băcanu.

În cazul în care există prezumţia că sunt clauze abuzive în contractul de creditare care constituie temeiul executării silite, atunci instanţa ar trebui să ia notă de aceasta, în concordanţă cu jurisprudenţa CJUE.

„Existenţa unor clauze abuzive în contracte ar putea fi privită că un impediment la executarea silită în contextul hotărârii CJUE, astfel încât judecătorul naţional să poată da curs principiilor trasate de instanţa europeană. Pe de altă parte, rămâne de văzut în ce măsură instanţele naţionale vor accepta argumente de fond în condiţiile în care art. 712 Cod procedura civilă le priveşte că inadmisibile pe calea contestaţiei. Aici se pune problema aplicării prioritare a legislaţiei şi jurisprudenţei comunitare în defavoarea legii naţionale”, adaugă avocatul.

Dacă eşti executat silit, afli prea târziu. Legea românească nu îţi spune

Aşa cum spunea mai sus, încuviinţarea executării silite este comunicată debitorului abia după ce începe să producă efecte, primul fiind propirea conturilor.

„Dar, tu, că debitor, nu ai cum să afli dacă a fost încuviinţată executarea silită. Doar să stai cu ochii pe portal şi să ai noroc, pentru că şedinţele nu sunt publice. Cererea de încuviinţare a executării se înregistrează la instanţa de executare şi se soluţionează de urgenţă (în maxim 7 zile), fără citarea părţilor. De multe ori, pe portal apare fie nu apar numele părţilor fie apare direct soluţia instanţei”, explică Băcanu. „Practic, debitorului îi este adusă la cunoştinţă poprirea după ce această a fost deja înfiinţată de către executor asupra băncilor. Dacă ar fi înştiinţat debitorul înainte, atunci executarea nu ar mai avea efect în cele mai multe cazuri, pentru că debitorul ar putea să lichideze conturile”.

Soluţia pentru respectarea integrală a dispoziţiilor CJUE, modificarea legii

Avocatul spune că doar prin modificarea legii civile actuale se poate ajunge la respectarea jurisprudenţei CJUE. Asta în condiţiile stricte în care modificările s-ar apleca doar asupra consumatrilor.

„Legiuitorul ar trebui să creeze un mecanism legislativ prin care să se transpună principiile trasate de CJUE, astfel încât să poată fi verificată existenţa unor posibile clauze abuzive în cuprinsul contractelor bancare pentru care se cere încuviinţarea executării. Această modificare ar trebui să se adreseze exclusiv raporturile dintre bănci şi consumatori. Altfel ai falimenta economia. Se impune astfel o deosebită prudenţă într-o viitoare reglementare, scopul urmărit fiind de protecţie a consumatorilor şi nu de blocare totală a procesului execuţional. Este foarte interesant că în alte cauze, CEDO a stabilit că o executare silită nu trebuie să se transforme într-o judecată asupra fondului, astfel incata se impune identificarea unei soluţii echilibrate”, spune Băcanu.

Despre executarea silită în timpul unui proces pe clauze abuzive

ECONOMICA.NET a prezentat cazul unor clienţi aflaţi în proces pe clauze abuzive cu banca, care au fost executaţi silit de către bancă, chiar după ce instanţa de fond se pronunţase în favoarea debitorilor. În cazul invocat, banca a vândut creditul către o firmă de colectare creanţe, deţinută chiar de ea. Firma de colectare creanţe a declanşat apoi executarea silită, chiar dacă sumele datorate sunt cu mult sub ceea ce banca ar trebui să plătească debitorilor în urma banilor încasaţi din clauzele abuzive de dobândă, potrivit hotărârii ultimei instanţe, cea de apel.

„Dacă tu nu eşti în default, şi dacă ei au inserat clauze abuzive în contract (instanţa de fond constatând caracterul abuziv al acestora), atunci contractul nu ar trebui să poată fi executat pentru că Debitorul beneficiază de termenele de plata din scadentar. Este irelevant că banca declara unilateral scadenţă anticipată atât timp cât o instanţa stabileşte că clientul a respectat legea şi contractul (mai puţin clauzele abuzive care nu produc efecte)”, spune Băcanu.

Dacă jurisprudenţa europeană va fi respectată şi în România, atunci executarea silită a contractelor bancare ar putea deveni imposibilă pentru unele bănci, având în vedere modelele de contracte pe care le-au utilizat în trecut. Hotărârea CJUE se aplică retroactiv.

Te-ar mai putea interesa și
Philip Morris România lansează pliculețele cu nicotină, fără tutun, ZYN pentru a accelera tranziția către un viitor fără fum
Philip Morris România lansează pliculețele cu nicotină, fără tutun, ZYN pentru a accelera tranziția către un viitor ...
Consecventă cu angajamentul său de a accelera tranziția către un viitor fără țigări, Philip Morris România (PMI) își adaugă în portofoliul de produse fără fum, destinate exclusiv......
Ce crede Călin Georgescu despre euro, bănci şi economie: „Relaţiile cu FMI, inutile şi dezavantajoase”
Ce crede Călin Georgescu despre euro, bănci şi economie: „Relaţiile cu FMI, inutile şi dezavantajoase”
Candidatul independent Călin Georgescu a obţinut cele mai multe voturi la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. ...
E oficial. Călin Georgescu şi Elena Lasconi merg în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale 2024
E oficial. Călin Georgescu şi Elena Lasconi merg în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale 2024
Rezultate finale oficiale. După numărarea tuturor proceselor verbale din toate secţiile de votare, candidaţii Călin ...
Evenimentele iernii 2024
Evenimentele iernii 2024
Iarna anului 2024 aduce o mulțime de evenimente interesante în România și în alte locuri din Europa! Aici sunt câteva ...