Consiliul Fiscal: Rectificarea bugetară nu include impactul reducerii CAS

De asemenea, reprezentanţii Consiliului Fiscal consideră că actuala rectificare supraestimează performanţa la finele anului şi transferă povara pe bugetele anilor viitori.

‘Consiliul Fiscal remarcă faptul că revizuirile negative de estimări de venituri bugetare sunt concentrate la nivelul unor agregate al căror nivel din acest an sunt de natură să influenţeze proiecţiile acestora din anii următori, iar majorările compensatoare de venituri sunt într-o măsură semnificativă temporare – legislaţia cu privire la impozitarea suplimentară a veniturilor din liberalizarea preţului gazelor naturale expiră la finele anului curent, iar veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră sunt prin definiţie temporare. Acest fenomen este de natură să creeze presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, mai ales dacă luăm în calcul şi impactul nefavorabil la nivelul încasărilor bugetare pe care este de aşteptat să-l genereze măsurile discreţionare asupra cărora Consiliul Fiscal şi-a exprimat recent opinia (în speţă scutirea de impozit a profitului reinvestit şi reducerea CAS la angajator)’, precizează Consiliul Fiscal.

În plus, conform documentului citat, execuţia bugetară la 6 luni şi propunerea de rectificare conţin extrem de puţine elemente care să poată conduce la optimism cu privire la posibilitatea ca o acoperire a minusurilor de venituri generate de modificările legislative mai sus menţionate să poată fi realizată pe seama îmbunătăţirii eficienţei colectării.

Consiliul Fiscal remarcă faptul că proiectul de rectificare bugetară majorează veniturile bugetare cu 1,54 miliarde de lei, faţă de bugetul iniţial aprobat, iar cheltuielile bugetare cu 1,81 miliarde de lei, revizuirea ascendentă la nivelul deficitului bugetar fiind de 270 milioane de lei. Astfel, deşi deficitului bugetar şi cel al cheltuielilor de personal exprimate ca procent în PIB rămân la 2,2% şi, respectiv, 7,3% din PIB, deficitul nominal propus, cheltuielilor de personal şi cheltuielilor totale, exclusiv asistenţa financiară din partea UE şi a altor donatori depăşesc plafoanele legale.

‘De altfel, proiectul de rectificare recurge din nou la derogare de la prevederile legale, cu efecte negative asupra credibilităţii regulilor fiscale statuate de LRFB (Legea responsabilităţii fiscal-bugetare n.r.), în condiţiile în care recursul la derogare tinde să devină el însuşi o regulă, mai degrabă decât să fie o excepţie aşa cum ar fi normal’, notează Consiliul Fiscal.

La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare are în vedere majorarea acestora cu 1,54 miliarde lei, ‘însă după ajustarea pentru impactul schemei de stingere în lanţ a arieratelor faţă de BGC ( Bugetul General Consolidat n.r.) (cu impact pe TVA şi contribuţii sociale) şi al modificării de tratament contabil al operaţiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat (cu impact la nivelul veniturilor de capital) ce majorează artificial veniturile cu 1,66 miliarde lei, încasările apar drept revizuite uşor negativ, respectiv cu 128 milioane lei’, precizează Consiliul Fiscal.

Instituţia menţionează domeniile unde rectificarea precede scăderi ale veniturilor din cauza scăderii eficienţei colectării, respectiv impozitul de venit şi salarii, mai mici cu 1,274 miliarde lei comparativ cu bugetul iniţial, TVA – venituri revizuite în scădere cu 1,75 miliarde de lei, contribuţii sociale – minus 504 milioane de lei.

‘Trebuie menţionat că proiecţia de venituri din contribuţiile sociale pentru 2014 nu include impactul negativ al măsurii deja aprobate de către Parlament de reducere a CAS la angajator cu 5 puncte procentuale începând cu 1 octombrie 2014 (evaluat la 1,1 miliarde lei la nivelul agregatului de venituri şi la 850 de milioane lei impact la nivelul deficitului bugetar)’, subliniază Consiliul Fiscal.

Mai mult, având în vedere că nota de fundamentare a propunerii de modificare a Codului Fiscal preciza ca sursă de acoperire a impactului reducerii CAS pentru anul curent încasările suplimentare din impozitul pe construcţii speciale, iar aceasta sunt deja prinse în proiectul de rectificarea, Consiliul Fiscal atrage atenţia că o eventuală aplicare a reducerii CAS la 1 octombrie 2014 ‘nu are acoperire în bugetul actual, încadrarea în ţinta de deficit implicând cel mai probabil o reducere ulterioară semnificativă a cheltuielilor bugetare’.

Pe de altă parte, proiectul de rectificare prezintă majorări semnificative la alte categorii de venituri bugetare, respectiv impozitul pe profit – plus 423 de milioane de lei (deşi Consiliul Fiscal a avertizat deja că eliminarea impozitului pe profitul reinvestit va produce o pierdere de venituri cu 338 milioane lei mai mare decât cea luată în calcul de MFP), impozite şi taxe de proprietate – plus 1,26 miliarde lei, în principal din impozitul pe construcţii speciale, impozite şi taxe pe bunuri şi servicii – plus 808 milioane de lei, veniturile nefiscale – plus 707,83 milioane de lei şi venituri de capital – plus 1,08 miliarde de lei.

La nivelul cheltuielilor bugetare, rectificarea propune majorarea cu 1,81 miliarde de lei. Cheltuielile de personal sunt revizuite ascendent, cu 289 milioane lei, cele cu bunuri şi servicii plus 830 de milioane de lei, transferuri între unităţi ale administraţiei publice – plus 251 milioane de lei, fondurile de rezervă – plus 292 de milioane. În schimb, se reduc cheltuielile cu dobânzile, 116 milioane de lei, subvenţiile, cu 250 milioane lei şi cheltuielile de capital, cu 1,15 miliarde de lei.

‘În pofida subperformanţei de proporţii în absorbţia de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul – comparativ cu programul semestrial, gradul de realizare la venituri este de 49%, în timp ce la nivelul cheltuielilor este 51% – propunerea de rectificare nu modifică estimările iniţiale cu privire la acestea. (….) Deşi această nerealizare nu ar trebui să conducă la o majorare a deficitului, ci dimpotrivă, în condiţiile în care nerealizarea proiectelor de investiţii implică atât cereri de rambursare mai mici, cât şi economii în ceea ce priveşte cheltuielile de cofinanţare şi cele neeligibile, nereuşita în absorbţia fondurilor europene nu este în mod evident dezirabilă, date fiind costurile în ceea ce priveşte creşterea economică atât din perspectiva efectelor directe, cât şi a celor propagate, precum şi riscurile majore de dezangajare definitivă a acestor fonduri’, se mai menţionează în analiza citată.