UBS şi Credit Suisse sunt băncile elveţiene a căror stabilitate este considerată esenţială pentru sistemul financiar al Elveţiei, iar Zuercher Kantonalbank (ZKB) a fost adăugată în noiembrie 2013 pe lista băncilor de importanţă sistemică.
SNB cere băncilor de pe această listă să îndeplinească cerinţe mai dure privind capitalul, inclusiv menţinerea unui nivel mai ridicat al capitalului tampon pentru ca instituţiile să se poată proteja de potenţialele turbulenţe de pe pieţele financiare globale.
Subsidiara elveţiană a Raiffeisen are peste 350 de filiale şi active totale de 183 miliarde de franci elveţieni dar probabil cel mai mare motiv de îngrijorare pentru SNB îl reprezintă portofoliul de credite ipotecare al grupului austriac.
Poziţia de piaţă puternică pe segmentul depozitelor interne şi al împrumuturilor a fost decisivă în adoptarea acestei decizii, se arată într-un comunicat al grupului austriac, care se va consulta acum cu Autoritatea de supraveghere financiară din Elveţia (Finma) în privinţa viitoarelor măsuri pe care le va adopta.
Recent, Autoritatea de Supraveghere Financiară din Elveţia (Finma) a dat publicităţii un set de reguli care vor obliga principalele bănci comerciale elveţiene să constituie rezerve de capital duble faţă de standardele internaţionale, în încercarea de a se asigura că băncile vor fi protejate de viitoarele şocuri financiare.
Potrivit normelor Finma, până în anul 2019, UBS va trebui să aibă rezerve de capital echivalente cu 19,2% din valoarea împrumuturilor pe care le acordă iar în cazul Credit Suisse raportul va trebui să fie de 16,7%. Comparativ, potrivit standardelor internaţionale Basel III băncile trebuie să-şi constituie rezerve de capital de 8% din valoarea împrumuturilor pe care le acordă.
UBS va trebuie să constituie rezerve de capital mai mari decât Credit Suisse deoarece are o cotă de piaţă mai mare în Elveţia, a precizat Finma. Autoritatea a adăugat că, potrivit altor norme, UBS va trebui să-şi limiteze bilanţul la mai puţin de 22 de ori decât valoarea capitalului în timp ce Credit Suisse trebuie să îl menţină la un multiplu de 25 de ori.
Aceste cerinţe mai stricte decât standardele internaţionale sunt destinate să protejeze băncile elveţiene de eventualitatea unei repetări a crizei financiar globale de genul celei din 2008, care a declanşat pierderi masive în sectorul bancar şi a atras atenţia asupra instituţiilor considerate ‘prea mari pentru a fi lăsate să se prăbuşească’ (too big to fail).
Băncile austriece, în special Bank Austria, Erste Group Bank AG şi Raiffeisen Bank International AG (RBI), sunt cei mai mari creditori ai fostelor state comuniste din Europa de Est şi au o prezenţă importantă inclusiv în România.