INTERVIU Mariana Gheorghe, CEO Petrom: Aşteptăm ca sistemul de taxare să fie propice investiţiilor

Mariana Gheorghe spune că este încrezătoare în faptul că autorităţile din România vor crea un cadrul fiscal propice investiţiilor, întrucât declaraţiile publice din ultima perioadă au relevat intenţia de a atrage cât mai multe investiţii. În caz contrar, Petrom se va adapta situaţiei, dar îşi va reduce volumul investiţiilor, iar acest lucru va avea un impact negativ în toată economia românească, a avertizat reprezentantul companiei petroliere.

Totodată, Mariana Gheorghe a arătat că decizia Guvernului de a obliga producătorii de gaze să vândă pe bursă o parte din producţie distorsionează piaţa, întrucât nu există o cerere suficientă pentru ca acest ordin să fie dus la îndeplinire.

Şefa Petrom a mai vorbit, în interviu, despre ce înseamnă piaţa din Republica Moldova pentru companie, dar şi despre cum ne va afecta la iarnă conflictul dintre Rusia şi Ucraina.

AGERPRES: În ce vor consta discuţiile pe care le anticipaţi cu autorităţile pe tema cadrului fiscal?

Mariana Gheorghe: Toate taxele sunt critice, aşa cum s-a văzut şi în rezultatele aferente primului semestru, pentru profitabilitatea şi capacitatea noastră investiţională. Noi fără investiţii nu putem continua activitatea, pentru că investiţiile sunt esenţa businessului nostru. Pe de o parte, avem volumul de taxe obişnuit, adică cele legate de CAS, de impozitul pe profit, TVA şi aşa mai departe, unde există un dialog de piaţă, iar noi ne exprimăm părerea prin participarea la grupurile de business la care suntem membri. În aceste zile, volatilitatea sistemului fiscal românesc este mare, aşa că vom continua să exprimăm păreri în cadrul acestor foruri.

În ceea ce priveşte taxele specifice sectorului de petrol şi gaze, pentru noi contează efectul lor cumulat, nu impactul singular. Putem să vorbim doar de taxa pe stâlp şi să crească redevenţele sau nu cresc redevenţele şi creşte taxa pe stâlp. În final, ce contează pentru noi este impactul cumulat şi disponibilitatea de cash-flow pentru investiţii.

Acesta este dialogul pe care îl avem cu autorităţile şi de aceea nici nu am vrut să spun că discutăm pe tema unei taxe sau a alteia. Acest semestru a arătat dimensiunea impactului creşterii taxării asupra rezultatelor noastre financiare. Este adevărat că nu s-a văzut impactul asupra componentei a doua, respectiv capacitatea noastră investiţională, pentru că noi ne aşteptăm în continuare ca sistemul fiscal din România să fie propice investiţiilor, la fel şi cel de reglementare. Aceasta deoarece declaraţiile publice merg în acest sens, că autorităţile îşi doresc mai multe investiţii.

În primul semestru, investiţiile noastre au fost mai mari decât tot profitul operaţional. Deci este clar că direcţia noastră este de a investi şi de a crea valoarea adăugată în economia românească, de aceea luăm în serios declaraţiile autorităţilor, pentru că ele reflectă o realitate de business, şi anume faptul că acest regim de taxare trebuie să ţină seama de impactul asupra capacităţii investiţionale ale companiilor. Noi putem să ne ajustăm, bineînţeles. Orice fel de companie privată se va ajusta la orice regim fiscal care există, dar în final această ajustare în jos a volumului de investiţii va avea impact nu numai asupra strategiei noastre şi asupra rezultatelor noastre, dar şi asupra generării de valoare adăugată în economie, fie prin locuri de muncă, fie prin venituri la buget, fie prin celelalte contribuţii la Produsul Intern Brut. Toate acestea sunt efecte normale ale investiţiilor, mai ales la nivelul la care le facem noi.

AGERPRES: Aţi început aceste discuţii cu autorităţile?

Mariana Gheorghe: Discuţii tehnice au fost tot timpul anului şi vom avea. Bineînţeles că, pentru taxa de construcţii speciale, de exemplu, am făcut parte din mediul de afaceri care şi-a exprimat părerea că este un cost care impactează businessul nostru şi credem că o schimbare cel puţin în vederea înlocuirii bazei ‘brut’ cu ‘net’ trebuie să se realizeze. Noi putem să ne exprimăm o părere, dar în final decizia este a Guvernului şi a Parlamentului, în acest caz.

AGERPRES: Credeţi că piaţa de gaze din România este pregătită pentru liberalizare? Ce înseamnă acest lucru atât pentru producători, cât şi pentru consumatorii de gaze?

Mariana Gheorghe: Liberalizarea pentru consumatori înseamnă două lucruri: accesul la orice furnizor doresc şi un preţ corect care să reflecte cererea şi oferta, bineînţeles având în vedere schimbările structurale din piaţa noastră.

Din punctul de vedere al producătorului, înseamnă o piaţă lichidă. Înseamnă o piaţă în care preţurile din piaţa locală şi cele din piaţa înconjurătoare sunt foarte apropiate, lucru care s-a şi întâmplat prin reducerea preţului de import şi creşterea graduală a preţului producţiei locale.

Dar ceea ce este important pentru o piaţă funcţională, pentru o piaţă lichidă, este şi posibilitatea de a avea un circuit liber al bunurilor, adică o infrastructură care să permită să se întâlnească cererea şi oferta nu doar din piaţa locală, ci şi din pieţele înconjurătoare. Pentru că acest lucru creează o presiune asupra preţurilor, ceea ce este unul din obiectivele consumatorului, să aibă un preţ cât mai corect şi bineînţeles suportabil. Această piaţă funcţională, lichidă, şi această liberă circulaţie ar permite să se întâmple fenomene cum se văd în piaţa de electricitate, care presupune o competiţie mult mai mare pentru producători.

Uitaţi-vă ce presiune avem asupra centralei de la Brazi, care, datorită competiţiei, datorită evoluţiei preţurilor pe baza cererii şi ofertei, duce la o presiune asupra activităţii noastre comerciale. Dar credem că acesta este rolul companiilor private, să-şi ia acest risc de piaţă, de preţuri, de cerere şi ofertă. Orice fel de distorsiune care se face prin decizii administrative nu lasă să se echilibreze piaţa şi de fapt reduce beneficiile atât la consumatori, cât şi la producători. Modelul de piaţă liberă funcţionează în alte economii şi sperăm ca şi în România să-şi arate eficienţa.

AGERPRES: Cum vă afectează decizia de a obliga producătorii de gaze să vândă pe bursă o parte din producţie?

Mariana Gheorghe: Această decizie este dovada că nu avem o piaţă lichidă, iar intervenţia aceasta administrativă bineînţeles că distorsionează activităţile noastre comerciale, mai ales că avem clienţi mari, cu un anumit specific, avem piaţă reglementată, care are un anumit specific şi ea. Deci a interveni doar pe un anumit segment distorsionează celelalte segmente.

Pe de altă parte, este foarte greu de definit care este nivelul optim pentru un astfel de procent. De exemplu, din luna iulie, de când acest ordin a început să fie pus în aplicare, am vândut foarte puţin. E adevărat că putem realiza în august şi septembrie ce nu am realizat în iulie, conform ordinului, dar nu există cerere. Iar acest lucru va determina şi nivelul procentului pentru anul viitor. Am luată notă de acest procent, dar credem că este mai trebuie să aşteptăm puţin. Vom discuta şi noi cu autoritatea de reglementare pentru a ajunge la un nivel care să fie cel mai puţin distorsionant în piaţa de gaze şi electricitate, care oricum este distorsionată şi trece printr-o reformă structurală foarte puternică.

AGERPRES: Aveţi în vedere să exportaţi gaze în Republica Moldova atunci când va fi gata conducta Iaşi-Ungheni?

Mariana Gheorghe: În primul rând trebuie să fie gata, în al doilea rând trebuie să fie o cerere. Din ce citeam în declaraţiile ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie – n.r.) este vorba de 12 milioane de metri cubi până la sfârşitul anului. Şi, bineînţeles, trebuie să vedem care sunt termenii. Pentru noi, prioritatea este să găsim soluţiile viabile comerciale pentru piaţa românească, ceea ce, aşa cum spuneam, este o mare provocare, dar vom lucra asupra unor noi produse, asupra găsirii unor noi clienţi, asupra găsirii unor termene care să atragă noi clienţi, toate cu ideea de a ne consolida piaţa şi a avea nişte soluţii comerciale viabile în România. Nu cred că cererea din piaţa din Republica Moldova va face vreo diferenţă la acest nivel pentru compania noastră.

AGERPRES: Dar cu cine se negociază în Republica Moldova contractele de export? Direct cu consumatorii?

Mariana Gheorghe: Nu avem niciun contract deocamdată. Probabil că vor face o cerere de ofertă globală, pe care o vor adresa tuturor furnizorilor din România sau câtorva, bănuiesc.

AGERPRES: Ce credeţi că se va întâmpla la iarnă pe piaţa gazelor, având în vedere conflictul dintre Rusia şi Ucraina? Cum vă pregătiţi pentru situaţia în care se întrerup din nou importurile?

Mariana Gheorghe: Am citit că, în toată această tensiune geopolitică, ce are drept componentă importantă energia, singurul lucru pozitiv pentru noi este scăderea cererii. Având în vedere că a scăzut cererea, media importului în totalul consumului naţional de gaze este de circa 9%, aşa că piaţa românească aproape că este independentă. Deci având în vedere reducerea importurilor, rezervele pe care le avem în depozite şi evoluţia cererii, dacă va fi o iarnă blândă, cred că România nu va avea probleme iarna viitoare, ceea ce nu putem spune despre alte ţări din regiune sau din Europa. Suntem de asemenea pregătiţi, cum am fost şi în 2009, ca, în limita flexibilităţii pe care o avem, să ajustăm puţin în sus şi producţia de la anumite sonde.

AGERPRES: Dar din punctul de vedere al preţurilor, ne ajută sau nu conflictul din Ucraina?

Mariana Gheorghe: Deocamdată conflictul din Ucraina a dus la reducerea preţurilor de import în primele şase luni de la 28 la 26 euro pe MWh şi acest lucru este vizibil şi în Europa, unde am văzut unele dintre cele mai mici preţuri din istoria recentă. Deci acest rezultat este benefic pentru consumatorii din Europa şi pentru cei din România.