Statul pregăteşte ajutoare masive pentru proiectul-gigant Tarniţa. Hidrocentralele similare fac acum pierderi

Departamentul pentru Energie a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care desemnează hidrocentralele cu acumulare prin pompaj proiecte de importanţă strategică şi  propune ajutoare masive de stat pentru aceste proiecte,  care să facă mai atractive investiţiile în acest domeniu. Autorităţile pregătesc astfel terenul pentru hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, proiectul de 1 miliard de euro care ar trebui făcut pe banii chinezilor şi ar regla Sistemul Energetic Naţional (SEN), care acum, spun autorităţile, are serioase probleme din cauza regenerabilelor. Acestea sunt centrale electrice cu un carcater sezonier şi nepredictibil, astfel că ar fi nevoie de o hidrocentrală pe pompaj de mare capacitate care să regleze SEN, în caz de sincopă în regenerabile sau chiar de blackout al SEN.

Ajutoarele de stat de care se vorbeşte în proiectul de lege constau în scutirea de taxele aferente scoaterii terenurilor necesare constructiei din circuitul agricol sau din fondul forestier, scutirea de obligaţia de achiziţie de certificate verzi şi de taxa de cogenerare, scutirea de la plata tarifelor de transport al energiei electrice datorate Transelectrica şi scutirea de toate taxele, contribuţiile, platile, bonificatiile si tarifele specifice de gospodarire a resurselor de apa, percepute de catre Administratia Nationala „Apele Romane”.

În proiectul de lege se spune că, în România, nu există nicio mare hidrocentrală cu acumulare prin pompaj. În realitate, însă, Hidroelectrica a cheltuit 403 milioane euro pentru construcţia a cinci hidrocentrale de 250 de MW cu acumulare prin pompaj, pe Olt. Acestea sunt în funcţiune de trei luni, din care în ultima lună au funcţionat continuu. Potrivit administratorului judiciar Hidroelectrica, Remus Borza, agregatele au produs pierderi. „Hidrocentralele pe pompaj, în actualele condiţii de piaţă, nu sunt rentabile. Ne-a costat 300 lei MWh şi l-am vîndut doar cu 160 de lei. 140 de lei reprezintă pierderea pe fiecare MWh produs în pompaj. Rămân la părerea mea, România nu are nevoie de noi unităţi hidro, de niciun fel. Avem deja supracapacitate. Dar dacă statul decide să ofere facilităţi substanţiale pentru a face investiţiile de acest tip rentabile, nu pot decât să salut iniţiativa”, a spus Borza.

Acesta a adăugat că, în momentul de faţă, preţul mediu al curentului pe Piaţa Zilei Următoare este de 130 de lei/MWh, în timp ce, în contractele pe termen lung de pe PCCB, acesta este de 160 de lei. „Putem considera un preţ mediu de 150 de lei/MWh pentru curentul pe care îl vindem. Este la limita profitabilităţii”, arată Borza. Cu toate că Borza se plânge de preţul mic  pe care piaţa îl oferă acum pentru curent, Hidroelectrica  este o companie profitabilă. La şapte luni, profitul realizat este de 600 de milioane de lei iar estimările pentru tot anul arată un profit brut de 1 miliard de lei. Aceste realizări sunt făcute în ciuda unor cheltuieli suplimentare de circa 100 de milioane de euro cu taxa pe stâlp şi majorarea de tarif pe apa uzinată.

Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, cu o capacitate de 1.000 MW, are costuri estimate de realizare de 1 miliard euro.

Centrala va fi situată la 30 kilometri depărtare de Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald, pe versantul stâng al acumulării Tarniţa şi este prevăzută a se realiza cu patru grupuri reversibile, turbină-pompă, cu o putere instalată de 4x 250 MW, construcţia fiind preconizată a se realiza în două etape, pe parcursul a 5-7 ani. Fiind o centrală cu acumulare prin pompaj, va asigura o creştere a siguranţei în funcţionare a sistemului electroenergetic. Capacitatea lacului superior va fi de 10 milioane metri cubi apă. Peste 4.000 de locuri de muncă vor fi create pe parcursul construcţiei.
Proiectul va avea un rol important în participarea la reglajul frecvenţă-putere necesar odată cu intrarea în funcţiune a grupurilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă.

Guvernul României a aprobat prin Memorandum în anul 2013 realizarea investiţiei necesare realizării Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarniţa-Lăpuşteşti prin intermediul societăţii de proiect HIDRO TARNITA S.A., la capitalul căreia vor participa companii din domeniul energiei, având capital integral sau majoritar deţinut de stat, respectiv: COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A., SAPE S.A., NUCLEARELECTRICA S.A. şi COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. alaturi de investitori selectati, în conformitate cu prevederile legale referitoare la constituirea de societăti mixte.

Potrivit declaraţiilor recente ale ministrului Energiei Răzvan Nicolescu, trei companii au cumpărat deja caietul de sarcini al proiectului. Consorţiul câştigător al proiectului va fi anunţat în decembrie.