Reîntoarcerea lumii în recesiune ar fi cel mai blând dar cel mai sigur pericol al îngheţării relaţiilor economice şi financiare ale Occidentului cu Rusia.
Nenumăratele consecinţe ale războiului economic dintre Occident şi Rusia sunt de o gravitate care le face să pară imposibile.
Scenarii
Dimensiunea economiilor Rusiei respectiv ale UE s-ar reduce dramatic. Rusia ar trebui să-şi găsească cumpărători pentru exporturile de peste 200 de miliarde de euro, aproape exclusiv de materii prime, care ar fi refuzate Uniunii Europene.
De asemenea Rusia ar duce lipsa mărfurilor de 120 de miliarde de euro importate din UE, potrivit statisticilor europene oficiale.
La rândul său, Uniunea Europeană ar rămâne fără o parte considerabilă din resurse energetice de care are nevoie, iar reducerea consumului ar opri o mare parte din economie, ar creşte exploziv rata şomajului, punând în mare pericol pacea socială.
„Pur şi simplu nu există alternativă” la gazele importate anual de UE din Rusia, evaluate la peste 50 de miliarde de euro şi nici la ţiţeiul rus de peste 150 de miliarde de euro, potrivit analistului Zoltan Ban de la Seeking Alpha, care consideră că, de fapt, războiul economic dintre UE şi Rusia a şi început.
Mai rău, dacă redirecţionarea exporturilor de ţiţei ruseşti nu ar pune probleme (teoretic; după ce se vor fi găsit cumpărătorii), cu gazele este mult mai greu, până la construcţia unui gazoduct mai mare către China şi Asia, în general.
„Oprirea completă a exporturilor ruseşti ar arunca, probabil, Rusia într-o mizerie nemai văzută nici în zilele cele mai negre ale erei Yelţîn, dar contracţia economiei globale ar fi de asemenea catastrofală”, spune Zoltan Ban.
Singura alternativă la ţiţeiul rusesc este cel iranian, dar este pur ipotetică, având în vedere că Rusia s-a purtat adeseori ca un aliat nemărturisit al Iranului. Poate că Rusia ar cădea în mizerie, dar UE s-ar confrunta cu pericolul unor revolte sociale ca urmare a haosului economic. Occidentul nu se poate jongla cu principiile democratice la fel ca Rusia.
Chiar dacă nu se va ajunge la cel mai rău scenariu, aşa cum este descris mai sus, ar fi suficiente şi numai problemele pe relaţia agricolă dintre cele două mari pieţe.
Interzicerea importului de alimente din UE ar putea fi pentru fermierii ruşi şansa de a ocupa locul rămas liber, dacă nu va fi preluat de importurile din America de Sud între timp.
Rusia importă produse agricole de peste 11 miliarde de euro. „Pierderea a miliarde de euro va sălbătici piaţa alimentelor din UE. Ştirile despre fermierii europeni loviţi de criză vor înăspri şi relaţiile dintre ţările UE. Fricţiunile intra UE ar izbucni în scurtă vreme”, spune analistul Seeking Alpha.
Cât despre industrie, toţi producătorii auto europeni vor avea de suferit şi chiar şi General Motors care deţine Opel. Companii ca Siemens vor suferi, dar şi Airbus şi Boeing. ”O reacţie extremă a Rusiei ar suspenda operaţiunile British Petroleum, care obţine un milion de barili pe zi din parteneriatul cu colosul rus Rosneft. Creşterea preţului pe piaţă de pe urma dispariţiei de pe piaţă a acestor cantităţi ar putea acoperi o parte din peierderile ruseşti”.
„Europa nu-şi permite scenariul reintrării în recesiune. Acum că Rusia reacţionează la sancţiuni, nu sunt decât două căi de ieşire din asta: victoria completă împotriva rebelilor din Estul Ucrainei, sau un armistiţiu urmat de negocieri încheiate cu autonomia regiunilor răsculate”, spune Zoltan Ban.
Alte ameninţări apocaliptice
În timp ce oficialii ţărilor europene continuă să se bâlbâie privind felul în care să taxeze Rusia, Serghei Glaziev, consilierul lui Vladimir Putin privind dezvoltarea relaţiilor Rusiei cu fostele republici sovietici, are propria variantă privind efectul de bumerang al sancţiunilor impuse Rusiei. Ironia face ca Glaziev să fi fost născut în Ucraina.
Într-un discurs cu accente propagandistice vizibile, sfetnicul lui Putin spune că UE ar putea pierde 1.000 de miliarde de euro ca urmare a contra-măsurilor ruse, inclusiv din falimentele mai multor mari bănci şi companii europene, potrivit Bloomberg. Desigur, falemtele marilor bănci americane i-ar lăsa fără bani şi pe mari moguli prieteni ai lui Putin.
Criza energetică din UE ar duce la o creştere explozivă a preţurilor şi la o scădere pe măsură a competivităţii economiei europene. Turcia, China şi alte ţări asiatice ar umple locul gol lăsat de europeni, adaugă Glaziev, omiţând faptul că economiile ambelor ţări citate sunt redutabile şi din cauza investiţiilor şi companiilor occidentale.
Desigur, Rusia, ca şi aliaţii săi mai noi (China) sau mai vechi (India) ar renunţa la dolar ca monedă de rezervă şi de tranzacţii. Mişcarea, care nu este lipsită de un dram de realism, ar fi într-adevăr o lovitură, supremaţia americană în lume bazându-se şi pe forţa dolarului.
Drumul până la ziua în care yuanul chinez, rupia indiană sau realul brazilian ar putea înlocui dolarul este lung şi cu obstacole încă imprevizibile.