‘Trebuie păstrată direcţia reducerii cheltuielilor publice’, susţine Lagarde, în contextul în care guvernul francez a fost nevoit în această vară să-şi revizuiască în scădere ambiţiile la acest capitol.
La mijlocul lunii august, ministrul de finanţe Michel Sapin a recunoscut că Franţa nu va reuşi să-şi reducă deficitul public la 3,8% din PIB în acest an, avansând o cifră de peste 4%. Astfel, Parisul nu va mai putea nici să respecte pragul european de 3% anul viitor.
Pe de altă parte, şefa FMI a spus că ‘deşi inflaţia este mai scăzută decât era prevăzut, aceasta nu poate fi folosită ca paravan pentru a amâna eforturile necesare privind cheltuielile’, respingând astfel un argument avansat de însuşi Michel Sapin. Acesta a spus săptămâna trecută, într-un interviu pentru AFP, ‘nu putem avem aceleaşi obiective (de economii) cu o inflaţie care devine extrem de scăzută’.
În paralel, Christine Lagarde face apel la guvernul premierului Manuel Valls să accelereze ritmul reformelor, salutând în special dorinţa acestuia de a legifera domeniul profesiilor reglementate, şi îl sfătuieşte să atace, nu numai în Franţa, ci ‘în întreaga zonă euro’, ‘constrângerile reglementărilor privind piaţa muncii’.
Pe de altă parte, ea nu s-a arătat atât de îngrijorată de o eventuală amânare pentru 2017 a revenirii la un deficit sub 3% din PIB, cât de riscul ‘ca reformele structurale care generează creştere să nu fie reale, rapide şi aplicate complet’.