Ce trebuie să ştie absolvenţii de liceu fără BAC despre admiterea la colegiile universităţilor

La absolvirea colegiului, tinerii pot obţine atestat de antrenor, detectiv particular sau agent vamal, pentru care vor achita taxe anuale de studii care pornesc de la 1.300 de lei şi ajung la 3.600 de lei.

„Nimeni nu se poate înscrie la facultate şi nu poate dobândi statutul de student, nicăieri pe teritoriul României, fără diplomă de Bacalaureat sau adeverinţă care să ateste susţinerea şi absolvirea examenelor de Bacalaureat”, a declarat ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, după ce presa a vehiculat informaţii distorsionate despre dreptul universităţilor de a organiza colegii pentru absolvenţii de liceu care nu au promovat examenul de Bacalaureat.

Universităţile acreditate pot înfiinţa unităţi de învăţământ terţiar nonuniversitar – colegii – la care din acest an au acces absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat, potrivit Legii Educaţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

„Aceste persoane nu au calitatea de student şi nu urmează cursurile unei facultăţi, ci, în spaţiul oferit de o universitate, desfăşoară activităţi specifice şcolilor postliceale. Drept urmare, la absolvirea colegiului, cursanţii primesc o diplomă de certificare a calificării profesionale, nu una care ar putea echivala cu un program de licenţă”, a explicat Pricopie.

Legea educaţiei interzice echivalarea anilor de studiu din cadrul colegiilor cu cei de la programele de studii licenţă, pentru cursanţii colegiilor, care au promovat bacalaureatul. Dar le dă universităţilor libertatea să decidă dacă recunosc creditele obţinute de absolvenţii de colegiu postliceal, cu examenul de bacalaureat promovat, ca credite transferabile pentru facultate.

Creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în baza deciziilor senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă, se stipulează în alineatul 10 al articolului 44 din secţiunea a 11-1 a Legii Educaţiei.
Atenţie! Reiterăm că legea permite universităţilor să recunoască numărul de credite obţinute de absolventul de colegiu postliceal, ca credite pentru programele de licenţă, dacă a promovat examenul de maturitate în acest timp, dar nu le permite instituţiilor de învăţământ superior să echivaleze anii de studiu la colegiu ca ani de studiu la facultate.

„Legislația în vigoare nu permite sub nicio formă echivalarea anilor de studiu din colegiile postliceale cu anii de studiu din facultate. Orice declaraţie în acest sens este speculativă şi lipsită de temei legal. Legea 1/2011, Ordonanța de Urgenţă nr. 49/2014, Metodologia-cadru privind organizarea şi funcționarea învățământului terțiar nonuniversitar, alături de Hotărârea nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului național al calificărilor, fac imposibile și ilegale aceste aserțiuni”, a clarificat Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică.

Iată universităţile care au înfiinţat deja colegii postliceale pentru absolvenţii de liceu fără BAC

Universitatea Hyperion înfiinţează 16 colegii postliceale, cu durata de un an, pentru care percepe taxe cuprinse între 2.000 de lei şi 3.600 de lei pe an.

Oferta de colegii postliceale organizate de Universitatea Hyperion este eterogenă şi cuprinde de la colegiul de arhivar până la cel de agent vamal, web-design şi gaming, cadastru şi topografie.
Taxa anuală de studii postliceale percepută de Universitatea Hyperion pentru cele mai multe dintre colegiile sale este de 2.000 de lei. Cele mai mari taxe de şcolarizare la colegiile postliceale de sub cupola acestei universităţi ajung la 3.600 de lei şi sunt percepute pentru colegiul de cameraman TV/editor imagine şi artă fotografică şi pentru cel de asistent medicină dentară.
La finalul anului de studiu la colegiu, cursanţii vor susține un examen teoretic şi practic pe care dacă îl vor promova, vor obţine un atestat de formare profesională.
Lista completă a ofertei educaţionale la Hyperion, pentru absolvenţii de liceu fără Bacalaureat o găsiţi aici.

Absolvenţii de colegiu postliceal care obţin atestatul şi, ulterior, promovează examenul de bacalaureat pot beneficia de unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă dacă se înscriu la o facultate de profil a aceleiaşi universităţi, conform legii.

Universitatea „Constantin Brâncoveanu” înfiinţează un colegiu postliceal cu 14 specializări

Absolvenţii de liceu care nu au promovat BAC-ul au o plajă generoasă de specializări postliceale pe care le pot urma în cadrul colegiului universităţii antemenţionate: de la tehnician nutriţionist până la agent fiscal, organizator de conferinţe sau asistent manager în unităţi hoteliere.
Lista completă a specializărilor colegiului Universităţii Constantin Brâncoveanu o găsiţi aici.

Cursurile postliceale la Universitatea Constantin Brâncoveanu durează între 1 şi 2 ani, iar taxa anuală de studii este de 1.800 de lei.
Universitatea Constantin Brâncoveanu are filiale la Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Brăila.

Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad ofertează absolvenţii de liceu fără examen de maturitate cu 14 specializări postliceale, organizate în colegii cu durata de 1-2 ani

Oferta învăţământului terţiar nonuniversitar a universităţii din Arad este foarte eterogenă şi cuprinde formare postliceală în specializări precum tehnician nutriţionist, instructor de fitness, analist programator şi detectiv particular.
Lista completă a specializărilor colegiilor postliceale organizate de această universitate o găsiţi aici.

Taxele anuale de şcolarizare sunt cuprinse între 1.300 de lei şi 1.500 de lei.

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu a înfiinţat colegiul pentru învăţământ preuniversitar „Constantin Rădulescu – Motru” cu 14 specializări postliceale

Puteţi consulta aici lista completă a calificărilor profesionale pe care le pot obţine cursanţii acestui colegiu.

Universitatea Valahia din Târgovişte ofertează absolvenţii de liceu fără BAC cu 15 specializări postliceale

Taxa de şcolarizare pentru oricare dintre calificările profesionale ofertate de universitatea dâmboviţeană este de 1.500 lei.
Detalii, aici.

Guvernul trimite şomerii neinstruiţi la şcoală, pe banii lor, ca să le amâne, provizoriu, intrarea în şomaj

Vă amintim că Guvernul a definitivat planul naţional de ocupare a tinerilor, pentru următorii doi ani, pe care şi l-a asumat la reuniunea Consiliului European informal din 30 ianuarie 2012.
În cadrul acelei reuniuni, statele membre şi-au asumat că vor pregăti planuri naţionale pentru ocuparea forţei de muncă, cu accent pe combaterea şomajului ridicat în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16-24 de ani.
Revenind la România, Guvernul şi-a asumat pentru anii 2014 şi 2015, ca toți tinerii care au între 16 ani şi 25 de ani şi care își pierd locul de muncă sau care nu găsesc un loc de muncă după terminarea studiilor primesc, în decurs de patru luni de la înregistrarea la agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau la centrele de garanții pentru tineret, o ofertă de angajare de bună calitate, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu.
Amănunte despre planul asumat de statul român găsiţi aici.

În acest context, organizarea colegiilor postliceale pentru absolvenţii de liceu fără BAC pare să fie una dintre soluţiile găsite de Guvern pentru a-şi onora, cu orice preţ, angajamentul în faţa Europei (conform căruia guvernele UE trebuie să le garanteze tuturor tinerilor şomeri care au între 16 ani şi 25 de ani una din opţiunile: o oferă de continuare a educaţiei, o ofertă de ucenicie, un stagiu profesional sau o ofertă de muncă de bună calitate).
Înrolarea tinerilor absolvenţi de liceu fără BAC în colegii postliceale este modul în care Guvernul a ştiut să implementeze o parte a imperativului european, cea potrivit căreia autorităţile trebuie să le ofere tinerilor şomeri o ofertă de continuare a educaţiei, în condiţiile în care aceşti tineri fără diplomă de absolvire a examenului de maturitate, fără calificări, nici competenţe au şanse foarte mari să devină şomeri de lungă durată, de vreme ce piaţa muncii în malaxorul căreia s-au trezit aruncaţi este deja suprasaturată de şomeri instruiţi şi chiar supracalificaţi.
Mergând pe firul roşu al logicii oblăduitorilor noştri, rămâne însă o întrebare retorică de ce nu au legiferat, mai degrabă, o formulă de continuare a educaţiei în cadrul liceelor, care să le maximeze şansele de a promova examenul de BAC.

Amintim că Preşedintele Băsescu a calificat drept o soluţie proastă organizarea colegiilor de către universităţi şi a explicat că ar fi fost mai oportună organizarea unui an în plus la nivel de liceu pentru absolvenţii care nu au promovat bacalaureatul, an dedicat pregătirii pentru materiile care sunt probe la examenul de maturitate.
„Sunt convins că la nivelul liceelor s-ar fi găsit resurse umane şi mulţi dascăli, fiind plătite orele, ar fi vrut să participe într-un astfel de program”, a mai spus preşedintele Băsescu.

Rămâne de văzut cât de oportună (sau nu) se va dovedi soluţia găsită de Guvern pentru gestionarea cohortei de absolvenţi de liceu care nu au promovat examenul de maturitate. Întrebările care ar trebui să stăruie în mintea oricăruia dintre noi şi în mod particular a celor care alcătuiesc acum marea masă a plătitorilor de taxe din România sunt următoarele: vrem tineri competenţi, competitivi pe piaţa muncii, capabili să ne susţină sistemul de pensii în următorii 30 de ani? Sau vrem o masă abulică de şomeri cu diplome (cu orice preţ!), deprinşi cu neajutorarea învăţată, care vor blama viguros „sistemul” că e responsabil de eşecul lor pe piaţa muncii.