‘Comisia a pus capăt acestui sistem’, adoptat la sfârşitul lui august, ‘din cauza volumului disproporţionat de cereri trimise de unele regiuni care nu exportă în mod tradiţional mari cantităţi în Rusia’, a anunţat un purtător de cuvânt.
Măsurile ar fi urmat să permită finanţarea stocării temporare, pentru o durată între 90 şi 120 de zile, a brânzeturilor europene excluse de pe piaţa rusă.
Partea din acest dispozitiv – în valoare de 20 de milioane de euro – care viza stabilizarea preţului untului şi al laptelui praf, nu a fost în schimb întreruptă.
Decizia reprezintă ‘o măsură de precauţie pentru a evita să nu fie atins foarte repede plafonul de 155.000 de tone’ fixat de mecanism, a adăugat purtătorul de cuvânt. UE a exportat în total 250.000 de tone de brânză în Rusia în 2013.
Italia, cu 74.254 de tone, urmată de Irlanda (4.455 de tone), Olanda (3.661 de tone), Suedia (2.324 de tone), Franţa (269 de tone) au depus cereri de indemnizare reprezentând 87% din total din prima săptămână, a precizat o sursă europeană.
În materie de produse lactate, ţările cele mai afectate de embargoul rus sunt totuşi Finlanda, Letonia, Lituania şi Estonia, dependente în proporţie de peste 75% de piaţa rusă, conform aceleiaşi surse.
Confruntată cu o supracerere similară din partea producătorilor de fructe şi legume polonezi, Comisia Europeană a suspendat deja la 10 septembrie ajutoarele în valoare de 125 de milioane de euro decise la jumătatea lui august pentru a susţine sectorul europene de legume şi fructe.
Ea se pregăteşte să reia şi să extindă aceste ajutoare, consacrându-le o nouă alocare de peste 125 de milioane de euro, dar înăsprind regulile pentru a combate excesele. Majoritatea fondurilor trebuie astfel repartizate în funcţie de volumele exportate în ultimii ani.
Embargoul rus intervine în contextul unei căderi conjuncturale a preţurilor agricole în Europa, legată de producţia abundentă, notează AFP.