O parte din companiile de pe Rasdaq, eligibile pentru Bursă, vor alege această opţiune, cred brokerii

„Măcar o parte din cele câte zeci de companii care îndeplinesc condiţiile de listare pe  piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), vor alege să fie transferate aici, mai degrabă decât să rămână pe un sistem de tranzacţionare alternativă”, a declarat Lucian Isac, directorul general al casei de brokeraj Estinvest, pentru ECONOMICA.NET.

Ieri, Camera Depitaţilor  a aprobat proiectul de lege care desfiinţează, practic  piaţa RASDAQ, obligând acţionarii celor peste o mie de companii tranzacţionate pe acest sector al BVB, să decidă dacă se mută pe piaţa principală a bursei, sau se transferă pe un sistem alternativ de tranzacţionare, ori dacă retrag compania din piaţă şi să devină societăţi închise investitorilor de portofoliu. În acest din urmă caz, compania va trebui să respecte reglementările pentru delistare şi să plătească acţionarilor care vor să-şi vând acţiunile contravaloarea acestora.

Piaţa urmează să se desfiinţeze în termen de 12 luni de la intrarea în vigioare a Legii. Dintre cele 926 de companii înregistrate la Rasdaq, se tranzacţionează cel mult 100, care dau grosul capitalizării pieţei, de 7,5 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro).

Reacţia conducerii BVB este de-a dreptul entuziastă şi arată că aceasta a scăpat de o mare belea.

„Statutul Rasdaq a fost una dintre cele mai problematice situaţii care au afectat opinia despre piaţa de capital atât a investitorilor locali, cât şi a celor internaţionali. Felicitări ASF şi parlamentarilor pentru această realizare. Vom coopera îndeaproape cu ASF pentru implementarea soluţiei adoptate în pietele administrate de BVB”, a declarat Ludwik Sobolewski, directorul general al BVB.

Albalact (ALBZ), Prospecţiuni (PRSN) se numără printre companiile descoperite de investitori pe Rasdaq, atunci când mai mulţi acţionari majoritari ai unora dintre companii au folosit perioada de glorie bursieră de până în 2008 pentru a vinde din acţiuni şi apoi pentru a face majorăride capital.

Acestea şi multe altele, precum Unirea Shopping Center (SCDM, proprietara mall-ului din  centrul Capitalei), Argus Contanţa (UARG, producător de uleiuri compestibile, Boromir (SPCU, unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa panificaţiei), Comvex Constanţa (CMVX, terminalul de mineraliere) şi celebrul producător de cămăşi Braiconf Brăila (BRCR) pot trece cu succes pe piaţa principală a BVB.

Pe de altă parte, mulţi acţionari, importanţi sau cu deţineri mai mici vor dori să le fie cumpărate acţiunile dacă firmele respective nu vor rămâne pe piaţă.

„Dacă li se va părea că acest proces de ieşire de pe piaţă îi va costa prea mult, acţionarii care controlează o companie vor putea rămâne pe sistemul alternativ, păstrându-şi deschisă opţiunea pentru eventuale majorări de capital realizate prin piaţă”, a adăugat Lucian Isac.

Alţi brokeri consideră, însă, că va fi destul de mic numărul celor care vor prefera rigorile severe de raportare şi transparenţă  ale pieţei principale a BVB, din cauza mediului de afaceri autohton.

„Nu cred că vor fi prea mulţi care vor veni pe piaţa reglementată. Nu le oferă nici un avantaj competitiv listarea, căci va trebui să-şi dea afacerile pe faţă, în vreme ce competitorii lor vor face operaţiuni la negru, nu vor plăti TVA de 24% şi altele. Nu poţi să te lupţi cu aceştia, mi-au spus unii antreprenori”, a declarat Nicolae Gherguş, directorul general al casei de brokeaj Confident Invest, pentru ECONOMICA.NET.

Legea ar fi bună, potrivit brokerilor citaţi, cu excepţia unor neclarităţi, sau neglijenţe, dintre care una dă posibilitatea să se retragă din societate inclusiv acţionarilor majoritari, „ceea ce tehnic ar putea însemna dizolvarea societăţii”, a adăugat Nicolae Gherguş.

Altzfel spus: cine va plăti acţiunile celor care vor să se retragă, dacă nimeni nu mai vrea să rămână?

Consiliile de Administraţie care nu convoacă AGA în termen de patru luni se expun pericolului de a fi amndate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) 5.000 lei până la 100.000 lei, potrivit legii aprobate ieri. Aceleaşi sancţiuni se aplică şi firmelor ce decid mutarea pe piaţa reglemetată şi nu transmit în 90 de zile, prospectul de admitere la tranzacţionare la ASF, în vederea aprobării acestuia.

„Am avut discuţii cu mulţi emitenţi şi, chiar înaintea legii, unii dintre ei îmi spuneau că preferă să rămână pe piaţă, ca să aibă deschisă oportunitatea de a se finanţa prin majorare de capital, având în vedere dificultăţile tot mai mari de obţinere a creditelor bancare”, a mai spus directorul Estinvest 

Piaţa Rasdaq  a fost înfiinţată separat  de BVB, cu fonduri de peste 20 de milioane de dolari de la USAID, pentru a facilita concentrarea rapidă a acţiunilor distribuite cetăţenilor majori ai României prin Procesul de Privatizare în Masă (PPM) din anii ’90. Au fost peste 5.200 de companii listate, de mărimi şi importanţă foarte diferite, de la Sidex Galaţi şi rafinării la „agromecuri”, din care au mai rămas la cotă mai puţin de 1.000.

Atunci când RASDAQ S.R.L şi-a îndeplinit mare parte din menire, a fost absorbită de BVB.