Bloomberg: Investitorii au încredere în perspectivele economice ale României

Bondurile în dolari ale celui de-al doilea cel mai sărac stat membru al UE au câştigat 0,8% în trimestrul trei, cel mai semnificativ avans din rândul celor 13 ţări europene din indicele Bloomberg USD Emerging Market Sovereign Bond Index (BEMS), care a scăzut în perioada iulie-septembrie 2014. Obligaţiunile ruseşti şi ucrainene au înregistrat cele mai mari pierderi în rândul statelor din regiune, în urma turbulenţelor geopolitice şi a temerilor că Rezerva Federală (Fed) este aproape de majorarea ratei dobânzii în SUA.

Redresarea economiei României, măsurile de austeritate adoptate de guvern şi măsurile luate pentru întărirea băncilor locale ar putea ajuta obligaţiunile să-şi menţină performanţele solide, într-un moment în care Fed se apropie de finalizarea programului de achiziţionare de bonduri, conform analiştilor de la Societe Generale SA.

Premierul Victor Ponta are ca obiectiv un deficit bugetar sub 3%, limita impusă de UE, pentru al doilea an consecutiv, şi s-a angajat în mai să adopte măsuri pentru adoptarea euro în 2019.

„România devine un creditor destul de solid şi ar trebui să treacă peste orice dificultăţi mai bine decât majoritatea altor ţări în curs de dezvoltare. Ar putea adopta o atitudine defensivă faţă de vânzările de active”, a apreciat Regis Chatellier, director al departamentului care se ocupă de strategia de creditare pe pieţele emergente la SocGen.

Reducerile de salarii în sectorul public şi majorarea taxelor au ajutat la reducerea deficitului de la nivelul record de 9% din PIB în 2009, când România a obţinut asistenţă financiară de la FMI în urma celei mai profunde recesiuni cu care s-a confruntat vreodată. Anul acesta economia va creşte cu 3%, conform estimării realizate de Bloomberg.

Aderarea la UE în 2007 şi supervizarea FMI au provocat schimbări economice şi au atenuat instabilitatea politică din România, care a avut 11 premieri de la căderea comunismului, în 1989, inclusiv trei din 2012. Din 2011, ţara nu a mai retras bani din creditul FMI şi Guvernul Ponta nu caută o nouă linie de creditare după expirarea actualului program, în martie.

Ponta a avut divergenţe cu FMI pe reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, care intră astăzi în vigoare, şi este destinată să încurajeze companiile să angajeze mai mult personal. FMI a apreciat că decizia este imprudentă din punct de vedere fiscal şi a dat termen Guvernului ca până în noiembrie să vină cu măsuri care să compenseze pierderea veniturilor.

„Să fii în afara cadrului FMI contează pentru orice piaţă emergentă. Va conta şi pentru România deoarece va avea impact asupra încrederii investitorilor în predictibilitatea fiscală”, a apreciat analistul Luis Costa, de la Citigroup în Londra.

Obligaţiunile României sunt parţial protejate de sporirea încrederii investitorilor în gradul de îndatorare al ţării, mai scăzut decât în multe alte state din UE. Estimările Comisiei Europene arată că în acest an nivelul datoriei României va fi de 40% din PIB, faţă de 42% din PIB în Suedia, 75% din PIB în Germania, 80% din PIB în Ungaria şi o medie de 96% din PIB în zona euro.

Randamentele eurobondurilor României cu scadenţa în august 2023 au urcat marţi cu 26 puncte de bază, la 4,07%, reducând scăderea de anul acesta la 76 puncte de bază. Randamentul era uşor modificat miercuri dimineaţă după ce leul s-a depreciat la 4,4155 euro.

Majorarea exporturilor a ajutat la atenuarea deficitului de cont curent al României la 1,7% din PIB în trimestrul doi din 2014, de la nivelul record de 14% în urmă cu şase ani. Noile reglementări ale Băncii naţionale a României forţează băncile să vândă creditele neperformante, reducând rata creditelor neperformante la 19,2% în iunie, de la 20,4% în martie.

În mai, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor”s a îmbunătăţit ratingul atribuit României, la „BBB minus” de la „BB plus”, pe fondul creşterii economice şi al menţinerii disciplinei fiscale din partea Guvernului. Ratingul României este cu o treaptă peste cel al Turciei şi cu două trepte peste cel al Ungariei.

Ritmul creşterii economiei, îmbunătăţirea contului curent şi reducerea deficitului bugetar au făcut ca activele României să fie „mult mai rezistente la şocurile externe”, consideră analistul Stanislava Pravdova, de la Danske Bank A/S în Copenhaga.

„Politicile în România au fost întotdeauna cât se poate de instabile şi acesta rămâne un risc pentru povestea de succes. Ambiţia de a adopta euro menţine ţara pe calea corectă în acest moment şi ieşirea din programul FMI nu ar trebui să pericliteze îmbunătăţirile economice şi fiscale. Suntem destul de încrezători în privinţa României şi a pieţei româneşti”, a explicat Stanislava Pravdova.