Acest guvern de dreapta, care a depus jurământul sâmbătă, patru luni după legislative, rezultă dintr-o coaliţie complet inedită între trei partide din Flandra, printre care naţionaliştii din N-VA (Noua Alianţă Flamandă), şi o singură formaţiune francofonă (valonă), Mişcarea Reformatoare (MR, liberali), condusă de Charles Michel, scrie Agerpres.
El a obţinut 84 de voturi pentru, 58 împotrivă şi o abţinere, după 30 de ore de dezbateri adeseori încinse.
Prim-ministrul, în vârstă de 38 de ani, a apărat marţi, în primul său discurs de politică generală, un program care cuprinde importante reforme economice şi sociale, printre care majorarea vârstei de pensionare la 67 de ani în 2030.
Sindicatele au anunţat imediat o serie de acţiuni, printre care o grevă generală prevăzută pentru 15 decembrie.
Atitudinea a doi miniştri din partea N-VA faţă de extrema dreaptă a declanşat însă o furtună fără precedent, sabotând primii paşi ai guvernului.
Luni, ministrul de interne, Jan Jambon, a şocat declarând că flamanzii care au colaborat cu naziştii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial ‘au avut motivele lor’.
Opoziţia de stânga, în special francofonă, a fost extrem de virulentă. Socialista Laurette Onkelinx a afirmat că aude ‘zgomot de bocanci’, în timp ce liderul centriştilor francofoni, Benoît Lutgen, i-a acuzat de colaboraţionism pe liberalii din MR pentru că s-au aliat cu naţionaliştii flamanzi.