Trei universităţi private neacreditate, mai profitabile decât mari universităţi particulare acreditate

Institutul Teologic Adventist din Cernica a avut cea mai mare profitabilitate dintre toate instituţiile de învăţământ superior neacreditate din România: 2,51%. Marja de profit a Institutului Teologic Adventist a depăşit-o anul trecut pe cea a Universităţii Spiru Haret, a Universităţii Nicolae Titulescu, a Universităţii Hyperion sau a Universităţii Româno-Americane. Două universităţi neacreditate – Universitatea Ioan Slavici din Timişoara şi Universitatea Alma Mater din Sibiu –  au fost mai profitabile decât Universitatea Hyperion sau Universitatea Româno-Americană din Bucureşti.
Cristina Şomănescu - mie, 22 oct. 2014, 21:07
Trei universităţi private neacreditate, mai profitabile decât mari universităţi particulare acreditate

Cele mai profitabile universităţi particulare, autorizate să funcţioneze provizoriu

Institutul Teologic Adventist din Cernica a avut cea mai mare profitabilitate dintre toate instituţiile de învăţământ superior autorizate să funcţionare provizoriu (AP) din România.
Profitabilitatea Institutului Teologic Adventist din Cernica (2,51%) o surclasează pe cea a Institutului de Studii Europene Ştefan Lupaşcu din Iaşi (de 2%), a Universităţii Ioan Slavici din Timişoara (de 1,47%) şi a Universităţii Alma Mater din Sibiu (de 0,76%) – singurele instituţii de învăţământ superior AP care au avut profit anul trecut.

Două dintre universităţile AP profitabile anul trecut – Universitatea Ioan Slavici şi Universitatea Alma Mater – au mers semnificativ mai prost decât în anii precedenţi. Pentru aceste universităţi, tendinţa ultimilor cinci ani indică un declin continuu şi accentuat al profitabilităţii.

Universităţi particulare neacreditate care au mers mai bine decât mari universităţi private acreditate

Profitabilitatea Institutului Teologic Adventist din Cernica (2,51%) a depăşit-o anul trecut pe cea a Universităţii Spiru Haret (de 2,42%), a Universităţii Nicolae Titulescu (2,4%), a Universităţii Hyperion (0,21%) sau a Universităţii Româno-Americane (neglijabilă).

Universitatea Ioan Slavici din Timişoara şi Universitatea Alma Mater din Sibiu –  ambele AP – au avut anul trecut marje de profit mai mari decât Universitatea Hyperion sau Universitatea Româno-Americană din Bucureşti.

Amintim că Universităţile Spiru Haret, Nicolae Titulescu, Hyperion şi Universitatea Româno-Americană sunt acreditate. 

Citeşte în ECONOMICA.NET şi Prăbuşirea coloşilor din carton: fabricile de diplome mor lent, dar sigur

Universitatea neacreditată care a intrat pe profit în 2013

Institutul de Studii Europene Ştefan Lupaşcu din Iaşi intră pe profit în 2013, direct la un nivel al marjei de profit de 2%, după patru ani în care a mers în pierdere.

Două universităţi particulare neacreditate au mers în pierdere anul trecut

Universitatea Europei de Sud-Est Lumina din Bucureşti şi Universitatea Tomis din Constanţa sunt instituţiile de învăţământ superior particulare, autorizate să funcţioneze provizoriu, care au încheiat anul 2013 pe pierdere.

Iar o universitate neacreditată a abandonat lupta cu giganţii universitari

Universitatea Gheorghe Zane din Iaşi a fost absorbită în 2013 de o universitate particulară acreditată din Iaşi, după cinci ani în pierdere.

Doar două universităţi particulare neacreditate au avut încasări de peste 1 milion de euro în 2013

Singurele universităţi particulare neacreditate care au avut venituri de peste 1 milion de euro anul trecut sunt Institutul Teologic Adventist şi Universitatea Lumina. 

ECONOMICA.NET a analizat rezultatele financiare ale universităţilor particulare autorizate să funcţioneze provizoriu, din bilanţurile depuse de universităţi la Ministerul de Finanţe. Iată rezultatele:

INSTITUTUL TEOLOGIC ADVENTIST din Cernica (Ilfov) are cea mai mare profitabilitate dintre toate instituţiile de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu: 2,51%.

INSTITUTUL DE STUDII EUROPENE ŞTEFAN LUPAŞCU DIN IAŞI: intră pe profit în 2013, după patru ani în care a funcţionat pe pierdere

Institutul de Studii Europene Ştefan Lupaşcu din Iaşi a avut profitabilitate de 2% în 2013, după ce cu doar un an în urmă raportase pierderi de peste 450.000 de lei. Marja de profit a Universităţii e semnificativ mai mică decât cea raportată în anul de glorie 2008, de 7,49%.

UNIVERSITATEA IOAN SLAVICI DIN TIMIŞOARA – pe profit în 2013. Universitatea a pierdut peste 50% la profitabilitate în 2013, faţă de marja anului 2008.

Marja de profit a Universităţii Ioan Slavici s-a prăbuşit de la peste 52% în 2008, la 1,47% în 2013, iar în ultimii cinci ani fiscali e în scădere continuă şi accelerată. 

UNIVERSITATEA ALMA MATER din Sibiu: rezistă pe profit, aflat într-un declin abrupt în ultimii trei ani fiscali.

Profitabilitatea Universităţii Alma Mater din Sibiu a coborât semnificativ în ultimii trei ani fiscali, de la nivelul de 17,53% în 2010, la 0,76% – în 2013. În aceeaşi perioadă, veniturile totale încasate de universitate au scăzut cu peste 47,52%.

UNIVERSITATEA EUROPEI DE SUD-EST LUMINA în 2013: pierderi de cel puţin două ori mai mai mari decât în 2012 şi foarte departe de profitabilitatea fabuloasă din 2011

Universitatea Europei de Sud-Est Lumina s-a deschis în octombrie 2010. Instituţia de învăţământ superior AP a încheiat primul an de funcţionare cu profitabilitate foarte mare, de 16,58%, pe care nu a reuşit să o menţină în următorii ani, dimpotrivă! După profitabilitatea anului 2011, afacerile Universităţii Lumina se prăbuşesc şi merg pe pierderi din ce în ce mai mari. 

UNIVERSITATEA TOMIS DIN CONSTANŢA (Fundaţia Gaudeamus): intră pe pierdere, după patru ani în care a mers pe profit.

Marja de profit a Universităţii Tomis din Constanţa a scăzut de la nivelul de 1,87% – în 2009, la 0,13% – în 2011. 
În anul următor, profitabilitatea Universităţii Tomis a avut un uşor reviriment şi a ajuns la 0,30%, care nu s-a menţinut în 2013, Universitatea intrând pe pierdere de peste 340.000 lei.

UNIVERSITATEA GHEORGHE ZANE DIN IAŞI: după cinci ani pe pierdere, este absorbită de Universitatea Petre Andrei, în septembrie 2013.

Declinul veniturilor totale ale Univeristăţii Gheorghe Zane a început în 2010 şi a continuat, din ce în ce mai abrupt, până în 2012.
De exemplu, veniturile Universităţii Gheorghe Zane au coborât cu peste 66% în 2012, faţă de cele raportate în 2008. În toţi cei cinci ani de funcţionare, Universitatea Gheorghe Zane a funcţionat pe pierdere. 

INSTITUTUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC FRANCISCAN din Roman (Neamţ) – pe pierdere în ultimii trei ani fiscali, pentru care a depus bilanţul la Finanţe.

Notă: ECONOMICA.NET a calculat profitabilitatea universităţilor particulare autorizate să funcţioneze provizoriu, relativ la valorile absolute ale veniturilor şi profitului încasat, conform bilanţurilor depuse la Finanţe.  

Te-ar mai putea interesa și
SUA – Scott Bessent, numit de Trump pentru şefia Trezoreriei, anunţă că reducerea taxelor este o prioritate
SUA – Scott Bessent, numit de Trump pentru şefia Trezoreriei, anunţă că reducerea taxelor este o prioritate
Scott Bessent, persoana desemnată de preşedintele Donald Trump pentru postul de secretar al Trezoreriei SUA, a declarat duminică pentru Wall Street Journal că va da prioritate punerii în......
MET a cumpărat Comax France SAS
MET a cumpărat Comax France SAS
Grupul energetic MET a achiziţionat o participaţie de 100% la Comax France SAS (Comax), proprietar, operator şi dezvoltator ...
Turcia – Erdogan va discuta cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre războiul din Ucraina
Turcia – Erdogan va discuta cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre războiul din Ucraina
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan va discuta luni despre cele mai recente evoluţii din războiul Rusia-Ucraina cu ...
Cristian Buşoi, despre conducerea PNL: Există argumente extrem de puternice în favoarea lui Ilie Bolojan
Cristian Buşoi, despre conducerea PNL: Există argumente extrem de puternice în favoarea lui Ilie Bolojan
Liberalul Cristian Buşoi a declarat luni că există argumente "extrem de puternice" în favoarea lui Ilie Bolojan pentru ...