Obligaţiunile au fost achiziţionate de la Intesa Sanpaolo SpA, după ce luni BCE a cumpărat bonduri pe termen scurt de la Societe Generale şi BNP Paribas, precum şi obligaţiuni spaniole, susţin sursele.
Recent, preşedintele BCE, Mario Draghi, şi-a exprimat speranţa că acest program de achiziţii de active, în valoare de 2.600 miliarde de euro (3.300 miliarde de dolari), care se va întinde pe o perioadă de cel puţin doi ani, va stimula piaţa pentru acest gen de credite şi, de asemenea, va sprijini creditarea firmelor mici şi mijlocii, care formează coloana vertebrală a economiei zonei euro, scrie Agerpres.
Draghi nu a oferit o cifră precisă pentru achiziţiile de obligaţiuni ipotecare (covered bonds) de la bănci şi obligaţiuni garantate cu active (ABS), însă analiştii se tem că piaţa relativ mică care există în Europa pentru acest gen de obligaţiuni, de până la 250 de miliarde de euro, nu va putea juca un rol decisiv în relansarea creditării în zona euro.
Achiziţiile de obligaţiuni ipotecare sunt un mijloc adecvat de aplicare a măsurilor de relaxare cantitativă în Europa şi de a majora bilanţul BCE. Din punct de vedere politic, aceste achiziţii sunt mai uşor de realizat decât cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale, a apreciat analistul Richard Schmidt, de la MEAG Munich Ergo Asset Management GmbH.
Decizia BCE are ca obiectiv stimularea creşterii economiei zonei euro, dar guvernatorul Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank), Jens Weidmann, şi-a exprimat deja obiecţiile faţă de planul de a cumpăra ABS-uri, apreciind că va expune la riscuri bilanţul băncii centrale.
De asemenea, pentru ca planul vizând achiziţionarea de ABS-uri să se aplice la toate ţările din zona euro, inclusiv la state precum Grecia şi Cipru, este nevoie ca BCE să-şi relaxeze standardele privind ratingul minim solicitat pentru garanţiile care trebuie oferite de cei care doresc să beneficieze de operaţiunile de finanţare. Însă, Germania, cea mai mare economie din zona euro, se opune acestei relaxări.