INTERVIU Bănicioiu: Veniturile medicilor vor creşte – stimulente în funcţie de performanţă şi servicii în regim privat

Nicolae Bănicioiu a anunţat că proiectul privind majorarea veniturilor medicilor este definitivat iar două dintre soluţiile de finanţare sunt introducerea serviciilor medicale în regim privat în spitalele publice şi acordarea de stimulente pentru medici din partea autorităţilor locale. Totodată, el cere responsabilizarea şefilor de unităţi sanitare şi a autorităţilor locale în privinţa actului medical.

De asemenea, ministrul Bănicioiu a afirmat într-un interviu pentru Agerpres că doreşte o schimbare la nivelul managementului spitalicesc în ceea ce priveşte internarea: să fie internaţi numai pacienţii care au nevoie iar ceilalţi să fie trataţi ambulatoriu, ceea ce ar ajuta la decongestionarea activităţii unor spitale.

AGERPRES: Ministerul Sănătăţii a efectuat şi efectuează foarte multe controale. Controalele duc la rezultate? Care este următorul pas?

Nicolae Bănicioiu: Vreau să subliniez că am derulat controale ample, vă amintiţi de controalele demarate în luna mai în 77 de spitale. Am constatat nereguli, de la neconcordanţe între datele din fişele de internare şi criteriile de internare pentru cazurile de spitalizare continuă sau de zi la decontul de cheltuieli care se eliberează pacientului pentru serviciile medicale prestate. Astfel de nereguli referitoare la decont, de exemplu, au fost constatate la o treime dintre cele 77 de spitale controlate. Au fost date amenzi, dar nu aici este lucrul esenţial.

De asemenea, de fiecare dată când sunt cazuri în spitale, fie că sunt sau nu în subordinea ministerului, imediat reacţionăm, tocmai pentru a ne asigura ca evenimente nefericite să nu se mai repete şi pentru a asigura un act medical de calitate pe viitor.

Dar nu doar ministrul şi Ministerul Sănătăţii pot face curat în sistemul de sănătate. Noi asigurăm finanţare, facem controale, facem politica, în general. Subliniez că şi managerii de spitale trebuie să îşi asume responsabilitatea. Însă nu ne vom opri la controale. Am discutat cu reprezentanţii medicilor, cu cei ai pacienţilor şi vom elabora o lege a veniturilor medicilor, astfel încât salarizarea să nu mai fie o justificare şi medicii să primească respectul cuvenit. Totodată, o lege a malpraxisului va permite din 2015 o responsabilizare a actului medical.

O veste bună este aceea că vom face funcţionale în spitalele publice, printr-un ordin al ministrului Sănătăţii, consiliile etice şi le extindem atribuţiile. Membrii acestor consilii etice vor fi aleşi, şi nu numiţi, iar activitatea lor va fi monitorizată prin intermediul unor raportări pe care acestea le vor face trimestrial.

AGERPRES: Vizaţi şi măsuri pentru a verifica modul în care percep oamenii spitalele publice şi calitatea actului medical?

Nicolae Bănicioiu: Evident că nu poţi remedia toate problemele din sistem fără să ţii permanent legătura cu pacienţii. Noi discutăm la minister în fiecare zi cu pacienţii, dar nu este de ajuns. Vrem să instituim un sistem prin care să ştim direct de la pacienţi cum putem îmbunătăţi serviciile din domeniul medical.

În perioada imediat următoare se va desfăşura un program pilot în cinci spitale din Bucureşti şi din ţară pentru implementarea mecanismului de feed-back al pacienţilor. Astfel, pentru prima dată, pacienţii vor putea să-şi exprime părerea privind calitatea serviciilor medicale de care au beneficiat, respectarea drepturilor lor, timpul de aşteptare, asigurarea medicamentelor şi a materialelor sanitare, condiţiile din spitale, condiţionarea actului medical de sume de bani.

Scopul final este un sistem medical modern, care să susţină şi interesele medicilor şi pe cele ale pacienţilor. Nu vom mai tolera scuze iar managerii nu vor mai putea avea scuze. Sistemul de sănătate nu are o problemă de finanţare, esenţa este modul cum administrăm aceste fonduri şi sunt determinat să facem o schimbare. Le cer managerilor de spitale să fie cu adevărat buni administratori, pentru că aici este esenţa, să cheltuim banii din sănătate în mod responsabil.

AGERPRES: Veţi continua aceste verificări? Preşedintele Colegiului Medicilor a criticat aceste controale.

Nicolae Bănicioiu: Da. Vom continua controalele. Şi nu sunt adeptul unui sistem punitiv, dar trebuie, acum că ştim care este situaţia din sistemul de sănătate. Repet, controalele sunt doar o parte a soluţiei pentru sistemul medical…

AGERPRES: Credeţi că vor stopa controalele raportările fictive şi alte nereguli din sistem?

Nicolae Bănicioiu: Din iunie avem dosarul electronic de sănătate. Este un instrument accesabil de Casa Naţională, dar şi de medic şi care conţine un istoric al pacientului, al intervenţiilor şi, de asemenea, care permite verificarea decontărilor pentru anumite intervenţii. Acum, în timp ce vorbim, cardul electronic de sănătate este distribuit în întreaga ţară. Probabil că şi dumneavoastră l-aţi primit deja. Poşta Română a preluat peste 10 milioane de carduri de sănătate, dintre care peste 5,5 milioane de carduri au fost predate asiguraţilor. Aproximativ 4,5 milioane de carduri preluate de Poşta Română se află în prelucrare şi vor fi livrate conform graficului. Ştiu că acum marea problemă, cu ghilimelele de rigoare, este aceea a cititoarelor de card. E o falsă problemă. Un aparat costă de la cinci euro, deci nu cred că e o problemă să fie achiziţionat de orice medic. Ideea este că astfel rezolvăm o problemă veche a sistemului, şi anume o gestionare corectă a banului public. Sunt mulţi deranjaţi de treaba asta, dar nu mă voi opri aici, pentru că bani sunt în sistemul de sănătate, dar ei trebuie gestionaţi corect.

AGERPRES: Cum vor creşte veniturile medicilor? Vor putea opta aceştia să lucreze după terminarea programului în spital sau în mediul privat, care va fi soluţia? Se vor exclude una pe alta?

Nicolae Bănicioiu: Suntem preocupaţi permanent de acest lucru, pentru că, după părerea mea, aici avem un alt element esenţial pentru sănătate. Dacă vom reuşi, şi sunt convins că vom reuşi, cred că nu vom mai vedea cazuri de medici care să pretindă bani pentru serviciile lor.

Am creat un grup de lucru care să analizeze aceste măsuri de majorare a veniturilor medicilor. Proiectul este definitivat şi după ce îl vom agrea la nivel guvernamental îl vom introduce în Parlament. Soluţiile sunt multiple, de la a acorda servicii medicale în regim privat în spitalele publice, la cererea pacientului, la stimulente din partea autorităţilor locale. Trebuie ca şi autorităţile locale să se implice, să aleagă dacă este mai util să planteze panseluţe sau să plătească medici şi personal medical…

AGERPRES: Veţi introduce criteriile de performanţă pentru salarizarea diferenţiată a medicilor? Cum se va face acest lucru?

Nicolae Bănicioiu: Unul dintre punctele discutate de acest grup de lucru se referă chiar la acest aspect. Dacă avem un chirurg care efectuează, să zicem, 30 de operaţii, iar un coleg doar cinci pe lună, atunci mi se pare firesc să existe o salarizare diferenţiată. De exemplu, managerul spitalului poate recompensa performanţa profesională a personalului de specialitate prin acordarea de stimulente financiare, în limita unui salariu de bază lunar care face parte din salariul brut.

AGERPRES: Ce se va întâmpla cu reţeaua şcolară? Cum vor funcţiona cabinetele studenţeşti? Vă întreb acest lucru pentru că există ‘teama’ că se vor transforma în cabinete medicale individuale şi că se vor percepe taxe studenţilor.

Nicolae Bănicioiu: Nu intenţionăm o schimbare la cabinetele studenţeşti prin care acestea să devină inaccesibile. Dimpotrivă, scopul lor este acela de a funcţiona. Nu vom taxa studenţii, nu acesta este scopul şi nu se va ajunge la aşa ceva.

AGERPRES: Cum veţi stimula cadrele medicale să meargă în mediul rural? În ce vor consta stimulentele?

Nicolae Bănicioiu: Cadrele medicale care aleg mediul rural sunt şi ele în atenţia noastră. Vă vorbeam de implicarea autorităţilor locale. Cred în importanţa ministerului ca autoritate centrală, dar descentralizarea are aspecte pozitive, şi aici este un astfel de caz. Autorităţile se pot implica nu doar în investiţii în infrastructura medicală, cum am văzut în întreaga ţară, dar şi în salarizarea medicilor.

AGERPRES: Cu ce proiecte veţi continua reforma în sănătate ?

Nicolae Bănicioiu: Reforma din sănătate este o sintagmă pe care toţi o auzim şi ne întrebăm dacă nu e un cumva un concept gol de conţinut sau imposibil de atins. Cred că declaraţiile politice au transformat un lucru esenţial într-o frază care este clamată. De multe ori, reforma a fost doar un cuvânt, o intenţie, puţini au trecut mai departe, la acţiune. Eu vreau să vă spun, şi sper ca mesajul să ajungă la toţi cetăţenii, că facem paşi importanţi pentru sistemul de sănătate. Nu aş spune că reforma se face acum, mă feresc de cuvinte mari, dar avem evoluţii pozitive esenţiale pentru noi toţi.

Pentru prima dată avem prevenţia, introdusă de la 1 iunie în noul contract cadru, iar efectele vor fi vizibile într-un timp destul de apropiat pentru că vom evita multe dintre cazurile care acum nu mai pot fi tratate sau sunt tratate cu costuri mari, cu efect benefic asupra noastră a tuturor, dar şi asupra sustenabilităţii sistemului. Noul contract cadru introduce prin pachetul de bază şi consultaţii stomatologice, şi consultaţii psihologice, deci o schimbare în bine pentru toţi asiguraţii. De asemenea, încercăm să facem o schimbare şi la nivelul managementului spitalicesc referitor la internare. Doar pacienţii care au probleme ce necesită internarea vor fi internaţi. Dacă sunt cazuri care pot fi tratate în ambulatoriu, acest lucru ajută, pentru că decongestionează activitatea, şi aşa aglomerată, a unor spitale.

Apoi, vom avea din ianuarie 2015 card de sănătate, dosar electronic şi deci un control mult mai bun asupra pacienţilor şi stării acestora, dar şi asupra modului în care se fac decontările. Pentru pacienţii care nu pot aştepta, din motive întemeiate, vom avea în sfârşit o listă de medicamente compensate care să poată fi îmbunătăţită în baza unei proceduri care să ţină cont de ultimele medicamente apărute pe piaţă, aşa cum se întâmplă în orice ţară civilizată. Sperăm ca în noiembrie să avem această listă.

Până acum aveam o listă care nu putea fi modificată, iar unele molecule nu mai aveau acelaşi efect terapeutic, în detrimentul pacienţilor. Am introdus 17 noi molecule, care din iulie pot fi prescrise, astfel încât vor avea tratament pacienţii care suferă de forme rare ale unor boli precum cancerul, epilepsia, bolile endocrine, leucemia şi boli neurologice degenerative. Alte şapte molecule, cu 12 indicaţii, deci pentru 12 afecţiuni, vor fi săptămâna viitoare disponibile, până la actualizarea listei.

Totodată, vom majora salariile pentru 126.000 de angajaţi din sănătate. Sigur, poate nu este suficient, dar e un pas înainte. Nu pot uita de Programul Naţional de Radioterapie. Banca Mondială ne va sprijini să facem unităţi destinate acestui scop. Nu doar chirurgia şi lista de medicamente vor rezolva situaţia pacienţilor cu afecţiuni oncologice, radioterapia va închide acest cerc, în beneficiul lor.

Mă feresc de cuvinte mari. Subliniez că Ministerul Sănătăţii face paşi esenţiali pentru a avea un sistem de sănătate care să respecte cu adevărat medicul şi pacientul.

AGERPRES: Există pericolul ca medicii din ambulatorii să nu mai trimită pacienţii către spitale în scopul internării?

Nicolae Bănicioiu: Nu. Acest lucru nu se va mai întâmpla. Sigur că, dacă nu este necesară internarea, a ţine un pacient în spital fără a fi neapărat nevoie nu îl ajută nici pe el, nici spitalul, pentru că poate nu beneficiază de internare un pacient care are neapărată nevoie… De asemenea, acest lucru afectează în mod clar şi spitalele, care uneori sunt aglomerate inutil.

Un proiect de care sunt mândru, în contextul discuţiei despre pacienţi care ajung la spital, este cel legat de Programul Acţiuni Prioritare pentru Pacienţii Critici. Peste 100.000 de pacienţi vor beneficia în fiecare an de cele cinci acţiuni prioritare din acest program, ne referim aici la urgenţe. Cele cinci Acţiuni Prioritare vor acoperi următoarele segmente de activitate sau patologii: Anestezie-Terapie Intensivă (ATI), Infarct Miocardic Acut (IMA), Moarte Subită, Accident Vascular Cerebral Acut (AVC) şi Traumă. Sunt 93 de spitale în program iar din buget vor fi asigurate dispozitive şi materiale sanitare necesare îngrijirii acestor bolnavi.

De acum avem atât un program de îngrijiri prespitaliceşti, prin intermediul Ambulanţei, SMURD, dar şi un program de îngrijire în spitale pentru aceste urgenţe. E un proiect cu care ne mândrim la nivel internaţional, România fiind un exemplu în acest sens. Şi avem şi rezultate. Dacă eram printre ultimii la combaterea mortalităţii din cauza acestor urgenţe, acum am ajuns la mijlocul clasamentului. La infarct, mortalitatea a scăzut de trei ori după ce am introdus acest program.

AGERPRES: Aţi anunţat un program recent pentru diagnosticul leucemiilor. Ce aduce nou?

Nicolae Bănicioiu: Vom putea face tratament complet în România, de la diagnostic până la transplant. O premieră pentru România. Un astfel de tratament în străinătate costa până acum sute de mii de euro, iar de acum acesta este accesibil şi pentru pacienţii români. Noul subprogram va fi finanţat din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate şi în cadrul său vor fi decontate testele imunofenotipice, citogenetice şi de biologie moleculară pentru diagnosticarea leucemiilor acute.

Şi la transplant avem rezultate bune. România deţine prima poziţie în Europa în ceea ce priveşte creşterea procentului de transplant, atât ca proceduri de transplant efectuate, cât şi ca număr de donatori. Menţinem aceeaşi linie ca anul trecut şi ne dorim să revitalizăm activitatea de transplant de cord, să realizăm în 2015 primul transplant pulmonar în România.