Producţia şi exporturile de energie au ajuns la valori record pentru acest an

Vineri 24 octombrie, ora 11.20, producţia orară de energie electrică a României se ridica la 9.300 de MW, una dintre cele mai mari producţii din acest an. Frigul care s-a lăsat peste România , dar şi vântul care a pus în mişcare paletele miilor de morişti eoliene au condus la acest rezultat. Consumul, însă, nu a fost atât de mare: doar 7.700 de MW orari, cu doar 10% peste media de consum de acum o lună, când era cald, spre exemplu. Ce este spectaculos însă, este exportul de energie alectrică care a crescut cu aproape 50% faţă de mediile zilnice de până în prezent. 1.600 de MW orari plecau la export la 11.20.

După cum ECONOMICA.NET a mai relatat, exporturile masive de curent din ultimele 18 luni (o medie orară zilnică de 800-1.000 MW) sunt puse pe seama producţiei de energie din surse regenerabile, mai ales cea eoliană, care a atins o pondere de circa 30% din total, în ultimii doi ani.

Energia din surse regenerabile este mult mai ieftină decât cea produsă din surse convenţionale , pentru că este subvenţionată de toţi consumatorii de curent din România, aşa că aceste centrale sunt competitive la export. Energia regenerabilă se vinde şi pe piaţa internă, şi chiar la preţuri mici, însă consumul României nu este suficient pentru a acoperi producţia.

Toate detaliile pe acest subiect le puteţi găsi aici.

Cea mai mare producţie de energie era, la acel moment, în dreptul termocentralelor  – 3.300 de MW, după care urmau hidrocentralele – 2.400 de MW, centralele eoliene – 2.168 MW, nuclearul – 1.400 de MW,  fotovoltaic – 95 de MW şi biomasă – 68 MW.

Luate la un loc, ca regenerabile, eolianul, biomasa şi solarul erau a doua sursă de producţie de energie din România, după termocentrale, şi tot exportul ţării noastre. Exporturile se fac prin traderi, care cumpără pe bursă energia de la centralele regenerabile şi o vând în ţările vecine.

Explicaţiile găsite de specialişti pentru evoluţia foarte bună a producţiei şi exportului de energie sunt un an cu debite mari ale râurilor, aportul uriaş al energiei „verzi” la sistem (4.000 MW instalaţi în centrale eoliene şi solare, potrivit datelor ANRE), ieftinirea energiei care ne-a făcut competitivi la export şi cererea de electricitate în creştere a statelor vecine.

„Scăderea consumului intern, aportul energiilor regenerabile şi scăderea preţului la curent, toate acestea au făcut ca România să devină o forţă energetică în regiune. Trendul va continua”, spune Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Pe de altă parte, Ovidiu Lohan, director al Dispeceratului Energtic Naţional, nuanţează. „Inundanţiile din această primăvară care au făcut ravagii în Serbia, Bulgaria, chiar şi Ungaria, ne-au ajutat. Vecinii noştri au început să importe de nevoie: Serbia circa 400 de MWh, Ungaria foarte mult, 1.500 de MWh. A devenit atractivă ca preţ energia din România, este ieftină”, explică directorul DEN.

„Avem cea mai ieftină energie din Europa la preţuri de producător, dacă e să calculăm medii orare”, întăreşte preşedintele ANRE.

Preţul energiei oscilează zi de zi. În unele cazuri, oscilaţiile pot fi şi de 10%. Astfel, deşi pe medie anuală România este printre cele mai ieftine pieţe, totuşi, în unele zile, preţurile din România pot fi mai mari decât cele ale ţărilor din zonă. Însă, faţă de ţările din vest şi nord, România este mereu mai ieftină.
Potrivit datelor Transelectrica, în 29 septembrie, media preţului în Ungaria era de 43,5 euro, în Slovacia, 41,8 euro, 40,3 euro, în Cehia, 44,6 euro, în România.

Din nefericire, consumatorii români de energie nu prea pot beneficia de scăderea masivă a preţului energiei de pe burse. În domeniul reglementat al populaţiei, unde 30% din energie se ia de pe bursă, preţurile au rămas relativ constante în ultimii doi ani, când preţul de pe bursă al energiei a scăzut cu 30%. Motivul îl reprezintă diverse costuri cu distribuţia, certificatele verzi, taxa pe stâlp sau contribuţia pentru cogenerare, toate cumulate păstrând ridicat preţul final curentului, deşi pe bursă acesta a scăzut semnificativ.

România are un mix echilibrat de energie. O treime din producţie este hidro, o treime termo, restul fiind energie nucleară şi energie verde. Populaţia consumă anual circa 11 TWh din cele mai ieftine surse de energie: hidro şi nucleară.