Lidegaard a efectuat trei vizite la Kiev în decurs de un an şi a văzut înlăturarea preşedintelui cu tendinţe promoscovite (Viktor Ianukovici) şi izbucnirea insurecţiei în estul separatist rusofon al Ucrainei. Conflictul dintre armata ucraineană şi rebelii din est s-a soldat deja cu peste 3.700 de morţi.
Evenimentele din Ucraina au generat cea mai gravă criză dintre Moscova şi Occident de la încheierea Războiului Rece şi suscită îngrijorare în toate ţările care au graniţă comună terestră sau maritimă cu Federaţia Rusă. Suedia a fost ocupată în ultima săptămâna de căutările unui presupus submarin rusesc în apele din jurul capitalei Stockholm şi a ridicat aparate de zbor de la sol pentru interceptarea unui avion rusesc.
‘Nu-mi pot imagina că Rusia s-ar încumeta să perturbe ţările baltice ori Polonia sau orice ţară membră a NATO’, a declarat ministrul danez de externe, răzpunzând la întrebarea dacă Danemarca percepe Federaţia Rusă ca pe o ameninţare.
‘Este clar însă că există un nou tip de ameninţare. Nu aş numi-o în mod necesar militară; este un război hibrid, când avem o propagandă masivă, provocări, stimularea unor grupuri în interiorul altor ţări. Acesta nu este un război propriu-zis, dar ceva foarte ostil şi aproape de război’, a menţionat el.
Termenul de ‘război hibrid’ a început să fie utilizat recent de analişti şi experţi militari pentru a descrie un conflict în care propaganda şi provocările sunt principalele arme.
Rusia neagă orice implicare în conflictul din Ucraina şi acuză Occidentul că încurajează guvernul de la Kiev într-o campanie de represiune împotriva estului vorbitor de limba rusă.
Martin Lidegaard, fost ministru danez al energiei, care a parcurs cu bicicleta 1.800 km, trecând prin Republica Moldova şi Ucraina, inclusiv Crimeea, peninsulă astăzi anexată la Federaţia Rusă, a estimat că o ripostă împotriva Moscovei în cadrul unei politici unice a UE nu este o ‘sarcină uşoară’, dar o piaţă unică energetică europeană ar putea constitui un răspuns împotriva ‘războiului hibrid’ al Rusiei.