Potrivit sondajelor, cu o săptămână înainte de alegeri 40% din electorat încă nu era decis cu cine va vota, dar favoritul scrutinului este premierul social-democrat Victor Ponta. Sondajele arată însă că el nu va obţine 50% din primul tur, urmând să ce confrunte în turul doi cel mai probabil cu principalul său contracandidat, liberalul Klaus Iohannis. În ce priveşte rata prezenţei la urne, analiştii estimează că aceasta va fi de circa 60%, scrie Agerpres.
În ultimii ani, mediul politic românesc a fost crispat de confruntările înveninate dintre conservatorul Băsescu şi social-democratul Ponta, ce au stârnit preocupări inclusiv în Uniunea Europeană, notează agenţia spaniolă de presă, amintind de referendumul eşuat din anul 2012, ce a provocat critici dure la Bruxelles.
Pe plan economic, scăderea investiţiilor străine cauzată de creşterea taxelor speciale, dar şi de contextul geopolitic creat de criza ucraineană, după cum afirmă economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, s-a adăugat unor probleme precum corupţia cronică, amploarea economiei subterane sau dependenţa excesivă de fondurile europene.
Despre aceste fonduri agenţia EFE menţionează că în perioada 2007-2013 ‘corupţia şi clientelismul’ au condus la situaţia în care s-au absorbit numai 20% din cele 34 de miliarde de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, astfel că finanţarea investiţiilor publice a avut de suferit.
Cu toate acestea şi în pofida faptului că România a avut două trimestre consecutive de scădere economică, intrând astfel în recesiune tehnică, Fondul Monetar Internaţional estimează că România va înregistra pentru anul în curs o creştere economică de 2,4%, una dintre cele mai mari din UE. Şi guvernul premierului Victor Ponta a încercat să transmită un mesaj liniştitor şi a anunţat în plus o creştere a salariului minim cu 15 euro. La rândul său, aspirantul liberal la preşedinţie, Klaus Iohannis, a cerut o diminuare a impozitelor şi revenirea la TVA-ul de 19%, de la 24% cât este în prezent după aplicarea pachetului de măsuri de austeritate decis de executivul conservator în anul 2009.
Actuala campania electorală nu a stârnit vreun entuziasm în rândul populaţiei, mai ales din cauza lipsei de iniţiative concrete, consideră agenţia EFE. În plus, cursa prezidenţială a fost alterată de scandalurile de corupţie din jurul mai multor ‘baroni social-democraţi’, în special dosarul retrocedărilor ilegale.
Victor Ponta aspiră să devină cel mai tânăr preşedinte din istoria României
Actualul prim-ministru al României şi lider al Partidului Social-Democrat (PSD), Victor Ponta, va încerca la scrutinul de duminică să devină cel mai tânăr preşedinte din istoria acestei ţări balcanice, scrie miercuri agenţia EFE într-o prezentare a profilului principalilor candidaţi la alegerile prezidenţiale.
Ponta, care conduce în sondaje cu circa 40% din intenţiile de vot, a optat în timpul campaniei electorale pentru un discurs mai puţin violent la adresa rivalilor săi, subliniază agenţia spaniolă de presă. Mesajul său a fost unul mai naţionalist, după cum arată şi sloganul electoral ‘Mândri că suntem români’, şi a participat la ceremonii religioase ale Bisericii Ortodoxe, ştiind că această imagine i-ar putea aduce voturi în anumite segmente ale populaţiei, adaugă EFE.
Dar prim-ministrul român a fost nevoit să se confrunte în timpul campaniei electorale cu mai multe scandaluri de corupţie ce au vizat membri ai partidului său şi în consecinţă s-a delimitat de aceştia, inclusiv de cei care îi erau colaboratori apropiaţi şi care au fost suspendaţi din partid în urma acestor scandaluri.
Victor Ponta şi-a început activitatea politică în cadrul organizaţiei de tineret a PSD. A fost procuror anticorupţie la Curtea Supremă până în anul 2001, când a fost numit secretar de stat în guvernul condus de Adrian Năstase, iar între anii 2008 şi 2009 a ocupat postul de ministru pentru relaţia cu parlamentul. De când a fost ales preşedinte al PSD, în anul 2010, Ponta a condus cu fermitate această formaţiune în cadrul căreia nu s-a afirmat niciun alt posibil candidat la preşedinţie, notează EFE rememorând biografia sa politică.
În anul 2012, după căderea guvernului conservator în urma unei moţiuni de cenzură, Ponta a fost desemnat premier de către preşedintele Traian Băsescu. Dar apoi între cei doi a început o dispută dură, ce a culminat cu referendumul eşuat de destituire a preşedintelui. În urma alegerilor legislative din luna decembrie 2012, Victor Ponta a rămas în fruntea executivului conducând alianţa dintre social-democraţi şi liberali câştigătoare a scrutinului. Dar această coaliţie s-a rupt la începutul anului în curs după ce Ponta nu l-a numit vicepremier pe Klaus Iohannis, principalul său rival în scrutinul de duminică şi cel mai probabil contracandidatul din turul doi. Potrivit sondajelor, avansul lui Ponta faţă de Iohannis este de circa zece procente, menţionează în final agenţia EFE.
Klaus Iohannis, un candidat cu un discurs liniştit şi conciliant
Klaus Iohannis, preşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL) şi primar al oraşului Sibiu, se prezintă la alegerile prezidenţiale cu un discurs conciliant în care a evitat atacurile personale, scrie miercuri agenţia EFE într-o prezentare a profilului principalilor candidaţi la scrutinul de duminică.
În vârstă de 55 de ani, Iohannis provine dintr-o familie aparţinând minorităţii germane din Transilvania. El însuşi a subliniat în timpul campaniei electorale că faptul că un membru al acestei minorităţi etnice candidează pentru postul de şef al statului arată maturitatea politică a acestei ţări balcanice, menţionează agenţia spaniolă de presă.
Spre deosebire de actualul preşedinte, conservatorul Traian Băsescu, Iohannis este precaut în declaraţii, fără ieşiri verbale sau descalificări ale adversarilor. El propune o politică fără scandaluri şi insulte, care să încurajeze investiţiile în ţară, fiind foarte respectuos şi faţă de principalul său contracandidat în cursa prezidenţială, premierul social-democrat Victor Ponta, care, potrivit sondajelor, are un avans de circa zece procente în faţa sa, scrie în continuare EFE.
Dar candidatura lui Iohannis a fost marcată de acuzaţii de corupţie venite din partea social-democraţilor, după ce s-a aflat că el deţine şase locuinţe în Sibiu, pe care le-a achiziţionat în perioada când era profesor la Facultatea de Fizică. În plus, justiţia trebuie să se pronunţe într-un dosar de incompatibilitate deschis pe numele său. El este acuzat că fost reprezentant al municipiului Sibiu în Adunarea Generală a Acţionarilor societăţii de distribuţie a apei din acest oraş unde a deţine în acelaşi timp funcţia de primar. Dacă hotărârea instanţei va fi că a fost într-o situaţie de incompatibilitate, atunci nu va putea să-şi exercite atribuţiile de preşedinte, în cazul în care ar câştiga alegerile.
Iohannis s-a lansat în politică prin partidul minorităţii germane, pe care l-a condus timp de mai mulţi ani. Din această poziţie a câştigat şi primăria Sibiului în anul 2000. În anul 2009, după demiterea guvernului conservator condus de Emil Boc, liberalii, sprijiniţi de social-democraţi, l-au propus pentru postul de premier, dar Băsescu s-a împotrivit.
În luna februarie 2013 Iohannis s-a înscris în PNL, pe vremea când acest partid guverna împreună cu Partidul Social-Democrat (PSD). Dar, la începutul anului în curs, PNL a decis să rupă această coaliţie după ce prim-ministrul Victor Ponta a refuzat să-l numească pe Iohannis vicepremier, scrie în încheiere agenţia spaniolă de presă, fără să intre în detaliile acelui eveniment.
Şi candidata conservatoare Elena Udrea se vede implicată într-un scandal, după ce fostul ei soţ (Dorin Cocoş n.red) a fost acuzat că ar fi luat 8-9 milioane de euro mită în urma trucării unor licitaţii pentru achiziţia de sisteme informatice destinate sistemului de învăţământ. Pe vremea când acest om de afaceri ar fi încasat respectiva mită el era căsătorit cu Elena Udrea, aceasta din urmă fiind atunci ministru al turismului.
Dacă Victor Ponta va câştiga alegerile, el va trebui să demisioneze din funcţia de prim-ministru şi să desemneze un succesor care să formeze un nou executiv, scrie agenţia EFE în încheiere, amintind că printre atribuţiile preşedintelui României se numără luarea unor decizii de politică externă şi de securitate, precum şi în procesul legislativ.