Lovitură pentru România: Guvernul a compensat ilegal datoriile fraţilor Micula către bugetul de stat

Comisia Europeană condamnă ca fiind ilegală decizia de anulare a datoriilor fiscale restante ale societății European Food SA către bugetul de stat, luată de către Minsterul de Finanţe din România în cazul fraţilor Micula, patronii European Drinks care au câştigat la Curtea de Arbitraj de la Washington peste 367,4 milioane de lei (aproximativ 82 de milioane de euro), în urma unui  proces intentat statului român.

Ministerul de Finanţe a şters deja datorii pe care European Food SA le avea, în valoare de peste 337,4 milioane de lei (aproximativ 76 de milioane EUR). Mai mult, România a solicitat clarificări suplimentare din partea serviciilor Comisiei cu privire la posibilitatea de a plăti suma restantă unei persoane fizice (fraților Micula sau oricărei alte persoane fizice căreia i se poate cesiona creanța).

Într-o scrisoare a Comisiei adresată României pe 1 octombrie 2014, se menţionează faptul că „executarea parțială a hotărârii arbitrale din 11 decembrie 2013, care a avut deja loc sub forma unei compensări parțiale a despăgubirilor impuse de hotărâre prin datoriile fiscale ale reclamanților nu a fost comunicată Comisiei de către România și, prin urmare, a fost pusă în aplicare în mod ilegal, prin încălcarea articolului 108 alineatul (3) din tratat”. Totodată, potrivit sursei citate, Comisia a „ajuns la concluzia preliminară că executarea hotărârii arbitrale din 11 decembrie 2013 ar constitui un ajutor de stat nou și incompatibil” şi că „regretă că România a pus deja parțial în executare, potrivit informațiilor furnizate, hotărârea din 11 decembrie 2013, prin anularea datoriilor fiscale restante ale societății European Food SA”.

Potrivit ultimelor date publicate de ANAF, grupul de firme European Drinks, controlate de fraţii Micula au încă datorii mari către stat. Mai precis, European Drinks, European Food şi Transilvania General Export – Import au datorii cumulate de 185,4 milioane de lei, aproape cât averea estimată a celor doi fraţi, toate firmele fiind în executare silită. Este , totodată, cea mai mare datorie către Fisc a unui grup de firme cu acţionariat privat.

Ce a făcut România

„După pronunțarea hotărârii arbitrale din 11 decembrie 2013, serviciile Comisiei au informat autoritățile române că punerea în executare a hotărârii ar constitui un ajutor nou și ar trebui să fie notificat Comisiei. În luna februarie 2014, autoritățile române au informat serviciile Comisiei că au pus în executare parțial hotărârea respectivă prin compensarea despăgubirilor pe care România a fost somată să le plătească prin taxele datorate de către una dintre societățile reclamante. Prin scrisoarea  din 26 mai 2014, Comisia a informat România despre decizia sa de a emite un ordin de suspendare, prin care obligă România să suspende orice acțiune care poate duce la executarea sau punerea în aplicare a hotărârii arbitrale din 11 decembrie 2013”, se mai arată în document. 

 Citeşte şi Fraţii Micula merg la doar 5% din capacitate şi au dat mii de oameni afară. Aşteaptă 250 mil. euro de la stat

Ce bani are de dat Ministerul de Finanţe

Punerea integrală în executare a hotărârii arbitrale din 11 decembrie 2013 ar însemna că România ar trebui să plătească reclamanților despăgubiri în valoare de 102,6 milioane RON pentru costul sporit la anumite materii prime (pentru importul cărora reclamanții au trebuit să plătească taxe vamale după revocarea stimulentelor pentru investiții, printre care se număra o scutire de plata taxelor vamale pentru anumite materii prime), despăgubiri în valoare de 18,1 milioane RON pentru pierderea capacității de a stoca anumite materii prime la prețuri mai mici și despăgubiri în valoare de 255,7 milioane RON pentru profitul pierdut rezultat din pierderile de vânzări de produse finite. În plus, România ar trebui să plătească dobânzi la aceste sume până la data punerii în integrale în executare a hotărârii arbitrale din 11 decembrie 2013″, se mai arată în scrisoarea citată. 

Statul îşi poate recupera banii

Potrivit scrisorii citate, Comisia a decis să inițieze procedura oficială de investigare  în legătură cu măsurile descrise mai sus. Mai precis, Comisia solicită României să își prezinte observațiile și să furnizeze orice informație care ar putea contribui la evaluarea ajutorului/măsurii, în termen de o lună de la data primirii prezentei scrisori. Mai mult, Comisia atrage atenţia României „că orice ajutor ilegal poate fi recuperat de la beneficiar (European Drinks n.red”),. De asemenea, Comisia îi reamintește  României că a fost somată să suspende imediat orice acțiune care poate duce la executarea sau la punerea în aplicare a hotărârii. „Întrucât instanțele naționale române sunt organe ale statului român, ordinul de suspendare are, de asemenea, un caracter direct obligatoriu pentru instanțele naționale din România”, se mai arată în scrisoarea citată. 

La 1 aprilie 2014, serviciile Comisiei au atras atenția autorităților române cu privire la posibilitatea de a emite un 
ordin de suspendare pentru a se asigura că nu se va acorda un alt ajutor de stat incompatibil și au solicitat reacția 
României cu privire la acest subiect. Prin scrisoarea din 7 aprilie 2014, România a declarat că nu dorește să facă 
observații cu privire la posibilitatea emiterii unui ordin de suspendare de către Comisie.

Cum s-a ajuns aici

Pe 11 decembrie 2013, Curtea de Arbitraj de la Washingtona a dat câştig de cauză fraţilor Ioan şi Viorel  Micula, cetăţeni suedezi, într-un porces ce datează din 2005 şi prin care cei doi investitori au acuzat statul român că nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în Acordul bilateral dintre Suedia şi România.

Procesul a fost deschis la Centrul International de Reglementare a Disputelor Relative la Investitii (ICSID) de pe langa Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice, şi viza decizia autorităţilor române privind eliminarea unor facilităţi fiscale acordate grupului European Drinks pentru investiţiile în zonele defavorizate, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană.

Acesta este primul proces pe care statul român îl pierde la ICSID.