Astfel, circa 94% dintre tinerii bulgari cu vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani afirmă că nu ştiu nimic despre perioada comunistă. De asemenea, a 25-a aniversare a căderii Zidului Berlinului nu are nicio semnificaţie pentru 40% dintre bulgarii cu vârste între 16 şi 60 de ani, şi doar o treime dintre ei ştiu că tranziţia către democraţie în Europa de Est a început în anul 1989. În plus, peste 70% dintre ei nu cunosc numele liderilor internaţionali care au contribuit la evenimentele de atunci, cum ar fi Mihail Gorbaciov, Helmut Kohl, Margaret Thatcher sau Ronald Reagan.
Pe de altă parte, peste jumătate dintre cei intervievaţi privesc favorabil activitatea fostului dictator Todor Jivkov, care a condus Bulgaria între 1954 şi 10 noiembrie 1989, data când a fost dat jos de la putere, a doua zi după căderea Zidului Berlinului. Astfel, 55% manifestă o atitudine pozitivă faţă de liderul comunist, el fiind dezaprobat de numai 25% dintre bulgari, procente ce contrastează puternic cu cele din anul 1991, când numai 16% dintre bulgari priveau favorabil conducerea lui şi 76% o dezaprobau.
De altfel, 44% dintre bulgari consideră că un element pozitiv al epocii comuniste a fost dezvoltarea economică a ţării, numai 14% având o opinie contrară. ‘Lipsa unei dezbateri publice aprofundate legate de acea perioadă face să prevaleze regretele faţă de securitatea socială pierdută’, apreciază Boriana Dimitrova, preşedinta institutului Alpha Research care a realizat cercetarea.
Un sentiment dominant în societatea bulgară este dezamăgirea faţă de modul cum a evoluat tranziţia, mai ales din cauza corupţiei, doar 2% dintre persoanele chestionate fiind de părere că în prezent în ţara lor domneşte legea. Dezvoltarea Bulgariei în perioada post-comunistă este calificată drept un eşec de jumătate dintre cei intervievaţi şi numai 10% cred că a fost o reuşită, în timp ce 25% consideră că există atât aspecte pozitive cât şi negative.
Pentru bulgari, marii câştigători ai tranziţiei sunt politicienii (41% dintre opiniile exprimate) şi mafioţii (27%), iar mai mult de jumătate dintre ei (54%) estimează că marii perdanţi sunt oamenii de rând.
În faţa acestor rezultate, autorii studiului critică ‘neglijenţa sistemului educaţional faţă de lecţiile istoriei recente, precum şi lipsa unei dezbateri publice’ care să analizeze faptele şi consecinţele epocii comuniste