Statele UE vor putea alege dacă interzic creşterea organismelor modificate genetic. Ce efect are pentru România

Organismele modificate genetic sunt din nou în atenţia parlamentarilor europeni. Aceştia vor vota astăzi, în cadrul Comisiei pentru Mediu, un proiect de recomandare  referitor la posibilitatea statelor membre de a  restricționa sau interzice cultivarea OMG-urilor (plante de cultură cărora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetică, li s-au transferat gene de la alte specii). Discuţia apare în contextul unui vid legislativ în UE, unde unele state doresc cultivarea OMG-urilor, iar altele nu, dar comerţul cu astfel de produse este liber. Astfel, se poate ajunge la situaţii în care mari producători de OMG-uri din afara UE să atace în instanţă state membre pentru că acestea din urmă încalcă libertatea de mişcare a produselor. 

Textul supus examinării vizează în mod exclusiv cultivarea OMG-urilor în vederea recoltării sau a realizării de cercetări pe teren, dar nu şi importul de OMG-uri şi a fost votat, în primă lectură, în urmă cu peste 3 ani, în iulie 2011. „Obiectivul principal al acestei modificări a cadrului legislativ este de a oferi o mai mare autonomie și mai multă securitate juridică statelor membre care decid să interzică, pe întreg teritoriul lor sau în anumite regiuni ale acestuia, cultivarea unor OMG-uri care au fost autorizate la nivel european”, se explică în expunerea de motive a proiectului.

Totodată, europarlamentarii revin asupra acestui subiect urmare a unor „îngrijorări ale comisiei”, printre acestea numărându-se nevoia de a se garanta faptul că plantarea  OMG-urilor nu are drept consecință prezența accidentală a acestora în alte produse. Totodată, se iau în calcul eventuale efectele care ar putera avea loc asupra mediului şi asupra sănătăţii umane „Criteriile precum folosirea terenului, respectarea biodiversității, rezistența la pesticide sunt mai bine articulate și mult mai precise decât în textul Comisiei Europene”, a arătat raportoarea.

Ce s-ar putea modifica

La ora actuală, problema ridicată de parlamentari în legătură cu plantarea OMG-urilor constă în dificultatea cu care statele membre puteau interzice sau restricţiona cultivarea de OMG pe teritoriilor lor. În trecut, s-a ajuns astfel la sitiaţii în care statele membre să fie nevoite să recurgă la clauze de salvgardare, la măsuri de urgență sau la procedura de notificare. „În acest context, pare necesar să se acorde statelor membre mai multă flexibilitate în a decide cu privire la cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor fără a afecta evaluarea riscului prevăzută în sistemul pe care îl folosește Uniunea
pentru autorizarea OMG-urilor, fie în decursul procedurii de autorizare, fie ulterior și independent de măsurile pe care statele membre au obligația să le adopte prin aplicarea Directivei 2001/18/CE pentru a evita prezenţa accidentală a OMG-urilor în alte poduse pe teritoriul lor şi în zonele de frontieră ale statelor membre învecinate”, se arată în proiectul supus votului.

Contextul european

În ultimul ani, se pare că Europa a resimţit acut nevoia unei clarificări în ceea ce priveşte organismele modificate genetic, atât din persepctiva cultivării, cât şi  din cea a comercializării pe teritoriul UE. De altfel, noul preşedinte al CE, Jean-Claude  s-a pronunţat explicit în legătură cu acest subiect. „„Intenționez, de asemenea, să reexaminez legislația referitoare la procesul de autorizare a organismelor modificate genetic. Nu consider că este normal faptul că, în conformitate cu normele actuale, Comisia este obligată din punct de vedere juridic să autorizeze importarea și prelucrarea organismelor modificate genetic, deși o majoritate clară a statelor membre se opune …”, declara acesta într-un discurs susținut în fața deputaților europeni la 15 iulie.

Totodată, atât opinia publică cât şi guvernele statelor membre au fost destul de expliciţi în legătură cu OMG-urile.  Astfel, potrivit unui  Eurobarometru ce datează din decembrie 2010 (ultimul disponibil pe această temă), numai 21% dintre europeni sunt de acord (față de 58% în dezacord) cu afirmația potrivit căreia „alimentația pe bază de OMG-uri este sigură pentru generațiile viitoare”.

Amintim şi că în februarie anul curent, majoritatea guvernelor statelor membre şi-au manifestat opoziţia faţă de porumbul modificat genetic TC1507 conceput de compania americană Pioneer. Atunci, România şi alte 18 state şi-au manifestat dezaprobarea, dar nici până acum Comisia nu a dat un verdict definit pe acest subiect. Statele care au votat pentru autorizarea acestui nou OMG sunt Spania, Marea Britanie, Estonia, Finlanda și Suedia.

Situaţia din România

În România se cultivă în scop comercial, pentru consum propriu sau producere de sămânţă, numai plantele modificate genetic autorizate pentru cultivare în Uniunea Europeană. Astfel, urmare a aderării la UE în 2007, a trebuit să renunţe la cultivarea de soia modificată genetic (pentru că nu permitea UE), dar a putut cultiva porumbul transgenic MO 810, realizat de compania Monsanto. Potrivit ultimelor date de pe site-ul MADR, România cultivă prorumb modificat genetic pe o suprafaţă totală de aproximativ 220 de hectare. 

În România se pot comercializa produse realizate din OMG-uri, dar trebuie etichetate corespunzător.