”Azerbaidjanul a declarat spaţiul aerian de deasupra teritoriului ocupat (Nagorno-Karabah) închis pentru zboruri şi, aşa cum se procedează în aceste situaţii, a informat despre această decizie toţi membrii Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile”, precizează Ministerul de Externe de la Baku într-un comunicat preluat de Interfax.
Diplomaţia azeră subliniază totodată în comunicatul său că ”pătrunderea ilegală în spaţiul său aerian de elicoptere militare aparţinând Armeniei constituie o continuare a ocupaţiei şi agresiunii (Erevanului) faţă de Azerbaidjan, precum şi a politicii de încălcare a integrităţii teritoriale şi suveranităţii acestei ţări”, scrie Agerpres.
Forţele azere au anunţat miercuri că au doborât un elicopter militar armean, acesta fiind cel mai grav incident de la încheierea războiului de şase ani (1988-1994) dintre cele două ţări care îşi dispută în continuare regiunea Nagorno-Karabah. ‘La 12 noiembrie, un elicopter de luptă MI-24 a încercat să atace poziţii ale armatei azere în apropiere de regiunea Agdam (în Nagorno-Karabah). Elicopterul a fost doborât de armata azeră’, a indicat miercuri Ministerul azer al Apărării.
Autorităţile din Nagorno-Karabah au confirmat faptul că un elicopter MI-24 a fost doborât de forţele azere în timp ce ‘efectua un zbor de antrenament’, precizând că aparatul nu era unul de luptă.
În urma incidentului, Ministerul armean al Apărării a ameninţat că atacul asupra elicopterului MI-24 va avea ‘grave consecinţe’, subliniind totodată că ancheta la locul unde se află epava elicopterului va confirma faptul că aparatul nu avea la bord echipament militar.
Grupul de la Minsk al OSCE pentru soluţionarea conflictului din Nagorno-Karabah (Rusia, SUA, Franţa) şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acest incident, îngrijorare manifestată şi de Uniunea Europeană, scrie Interfax.
Conflictul din Nagorno-Karabah, primul izbucnit în spaţiul fostei URSS, datează din 1988. La încheierea războiului (1988-1994), care a făcut 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi, Erevanul a preluat controlul asupra acestei enclave populate de armeni în Azerbaidjan.
Un acord de încetare a focului a fost semnat în 1994, dar Baku şi Erevan nu au reuşit până în prezent să cadă de acord asupra unui statut al regiunii, care rămâne astfel o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, zonă strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia.