Interviu Ion Pisc, BNS: Viitorul Complexului Energetic Oltenia poate fi sumbru

Consumul scăzut de energie (aproximativ 7.000 de MW), plăţile foarte mari pentru certificatele pentru gaze cu efect de seră fac imposibilă intrarea pe piaţă a producătorilor de energie pe combustibil solid, a semnalat Ion Pisc.

AGERPRES: Cum apreciaţi că va evolua consumul final de energie în 2014, având în vedere tendinţa de scădere înregistrată în 2013?

Ion Pisc: Consumul final de energie în România este în scădere, iar exportul de energie este destul de redus din cauza lipsei de investiţii în liniile de transport.

Scăderea consumului de energie este consecinţa mersului economic din ţara noastră. Multe unităţi îşi reduc producţia, închid capacităţi, neputând penetra piaţa internă şi externă. Actualmente, plătim tributul managementului neperformant din ultimii 15 ani.

AGERPRES: Consumul a scăzut cu 7,2% în industrie şi în construcţii. Care sunt unităţile de profil din ţară care au avut cel mai mult de suferit ?

Ion Pisc: Consumul scăzut de energie cu 7,2% în industrie şi construcţii demonstrează faptul că este vizibilă scăderea drastică din industrie şi construcţii gen Hidroconstrucţia – Energoconstrucţia, dar şi reduceri masive pe piaţa imobiliară, vorbim de reduceri de activitate în majoritatea unităţilor indiferent de forma de proprietate – stat sau privat.

Complexul Energetic Oltenia, deşi a investit în modernizarea grupurilor energetice şi în exploatările miniere, deşi are o putere instalată de 3.570 MW în cele 12 grupuri energetice, nu are acces în piaţă, chiar dacă costurile de producţie sunt accesibile pieţei, iar mare parte dintre cei 18.000 de salariaţi riscă să îşi piardă locurile de muncă din lipsă de venituri.

AGERPRES: Cu ce probleme se mai confruntă Complexul Energetic Oltenia ?

Ion Pisc: O altă problemă cu care se confruntă Complexul Energetic Oltenia este blocajul financiar. CEO este în situaţia de a avea de încasat de la unităţi, unele aflate în insolvenţă respectiv: RAAN Drobeta Turnu Severin, CET Govora, Termoficare Craiova, CET Oradea, CET Arad, COLTERM Timişoara, sume ce depăşesc 230 milioane de euro.

Acest blocaj financiar conduce la mari probleme în exploatare, finalizarea investiţiilor în echipamente energetice şi exploatări miniere, cât şi la diminuarea drepturilor de natură salarială pentru angajaţi.

AGERPRES: În ceea ce priveşte personalul, unde au avut loc cele mai importante disponibilizări, cauzate de diminuarea sau încetarea unor activităţi de producţie ?

Ion Pisc: Cel mai grav lucru este că din toate aceste probleme cu care se confruntă unităţile economice din România are de suferit forţa de muncă. Situaţia economico-financiară a multor unităţi din domeniile energetic, metalurgie, industria chimică, construcţii de maşini conduce la disponibilizări de personal, dar şi la imposibilitatea încadrării în muncă a tinerilor.

O unitate cu probleme este Regia Autonomă de Activităţi Nucleare, o unitate cu un număr de 2.400 angajaţi. Raportul comisiei de analiză demonstrează că există produsă suficientă apă grea pentru încărcarea grupurilor III şi IV Cernavodă (în situaţia în care se vor face) şi completare celor 4 grupuri pe perioada duratei de viaţă.

Este posibil să se ia decizia de închidere a RAAN în prima jumătate a anului 2015. În această situaţie, cei 2.400 de salariaţi vor rămâne fără locuri de muncă într-un judeţ în care piaţa forţei de muncă lipseşte cu desăvârşire. Deşi s-a reuşit exceptarea de la prevederile Ordonanţei nr. 29/ 2014 a unităţii RAAN şi încadrarea în prevederile Ordonanţei nr. 36/ 2014, putându-se asigura o minimă protecţie socială personalului disponibilizat, viitorul pentru lucrătorii din RAAN este deosebit de greu. În această situaţia, în judeţul Mehedinţi se va închide şi exploatarea minieră Husnicioara (aproximativ 750 salariaţi), exploatare minieră componentă a CEO care asigură cărbune energetic pentru Termocentrala Halânga, sucursală a Regiei Autonome de Activităţi Nucleare.

Realul pericol de pierdere a peste 3.000 de locuri de muncă a determinat Blocul Naţional Sindical să prezinte programe alternative cu surse de finanţare, dar, din păcate, factorilor politici locali le-a fost indiferentă soarta celor 3.000 de mehedinţeni lângă care se adăugă şi membrii de familie ai acestora.

Complexul Energetic Hunedoara este o altă unitate pentru care viitorul apropiat poate genera pierderi de locuri de muncă. Lipsa de investiţii în exploatările miniere, cât şi în grupurile energetice din Termocentrala Mintia-Deva, conduc la producerea energiei electrice şi termice la preţuri ridicate, făcând imposibilă penetrarea pieţei. Angajamentele României cu Uniunea Europeană privind investiţiile în condiţiile de mediu, nerealizate, pot conduce la închiderea centralei, a unor exploatări miniere (deşi au mai rămas doar 4 exploatări miniere viabile) şi, implicit, la pierderea locurilor de muncă.

Reducerile de personal în judeţul Hunedoara din industria energetică au fost şi sunt greu de suportat, din 55.000 de mineri au mai rămas aproximativ 7.000.

Ca şi în judeţul Mehedinţi, Blocul Naţional Sindical a prezentat programe alternative, dar şi aici autorităţile locale nu au binevoit să se implice fiindu-le indiferenţi locuitorii judeţului Hunedoara.

Nu este o situaţie mai bună nici în judeţul Galaţi, acesta confruntându-se cu probleme deosebite atât în domeniul energetic cât şi în industria metalurgică. În exploatare la combinatul siderurgic a mai rămas un furnal, numărul salariaţilor fiind diminuat drastic sub 8.000 de lucrători. Centrala termoenergetică livrează abur tehnologic pentru combinat şi asigură confortul termic locuitorilor Municipiului Galaţi. Acum se află în insolvenţă şi se confruntă cu grave probleme financiare, având de încasat sume importante din vânzarea de energie termică către populaţie.

În situaţia în care combinatul renunţă la activitate (diminuarea necesităţii oţelului pe piaţa fiind una dintre cauze), CET Galaţi, prin pierderea consumatorului principal de abur tehnologic, îşi va restrânge activitatea sau îşi va închide porţile. Şi în judeţul Galaţi piaţa forţei de muncă lipseşte cu desăvârşire.

AGERPRES: Există soluţii alternative pentru salvarea locurilor de muncă ?

Ion Pisc: Producătorii de energie electrică şi termică trebuie să intre într-un proces de reorganizare în cel mai scurt timp, prin această măsură asigurându-se independenţa energetică a României. Este absolut necesară reorganizarea producătorilor de energie prin crearea a două societăţi de producţie a energiei electrice şi termice pe mixt de combustibil. Numai prin această măsură vom avea puterea de a fi competitivi pe piaţa europeană de energie şi vom putea concura cu marile societăţi energetice din Europa.

Deşi au ieşit în stradă peste 11.000 de suflete la Colibaşi, care au vrut să facă conştient Executivul pentru autostrada Piteşti – Sibiu, ea este amânată în timp, condiţie în care ne temem că cel mai important producător de autoturisme din România clasat pe podium în Europa s-ar putea să-şi restrângă activitatea.

Aveam o promisiune din partea actualului Guvern conform căreia va reveni asupra termenului cu un termen mai apropiat şi sperăm că locurile de muncă, aproximativ 20.000, de la Colibaşi, şi alte zeci de mii care lucrează pentru Colibaşi să fie stabile în viitor.