Rezultate surprinzătoare în alegerile din Europa de Est – Bloomberg

România a devenit la 16 noiembrie cea de a doua ţară din regiune în acest an unde alegătorii au torpilat o tentativă a premierului în funcţie de a deveni preşedinte. Premierul Victor Ponta i-a călcat pe urme omologului slovac Robert Fico, fiind învins după ce a câştigat în primul tur de scrutin, comentează sursa citată.

Est-europenii, ieşiţi dintr-o criză economică globală care le-a spulberat iluziile de a ajunge din urmă restul UE, le-au dat unor lideri ca Ponta, Fico şi premierului ungar Viktor Orban mandate parlamentare solide, după ce aceştia au promis că vor ameliora calitatea vieţii. Acum, spre deosebire de Turcia, unde alegătorii i-au sporit în acest an puterile lui Recep Tayyip Erdogan, propulsându-l din funcţia de premier în cea de preşedinte, est-europenii le retează ambiţiile liderilor lor.

‘În Europa de est, există tot mai mulţi oameni care simt că există un soi de conspiraţie a elitei, implicând o concentrare prea mare de putere, prea multă corupţie şi prea multă neglijare a intereselor oamenilor obişnuiţi’, a declarat Ognian Mincev, analist la Institutul pentru studii regionale şi internaţionale. ‘Avem mişcări puternice împotriva statu quo-ului’, a adăugat el.

În România, Victor Ponta, în vârstă de 42 de ani, a pierdut alegerile în faţa liderului Partidului liberal Klaus Iohannis, un etnic german de 55 de ani care este primar al Sibiului. Premierul a reuşit să-şi asigure un avans de zece la sută în primul tur, în timp ce Iohannis a insistat asupra percepţiei de corupţie şi a nevoii de a consolida statul de drept.

Românii s-au mobilizat în al doilea tur de scrutin după ce mii dintre cei care trăiesc peste hotare au fost nevoiţi să aştepte ore pentru a vota în primul tur, unii nereuşind până la urmă să voteze, conform unor informaţii. Mii de oameni au protestat la Bucureşti, după ce cozi lungi în faţa secţiilor de votare s-au format din nou în oraşe precum Londra şi Paris.

Ponta, care – potrivit Bloomberg – iniţial i-a etichetat pe unii dintre alegătorii frustraţi din străinătate drept ‘agitatori’, a alimentat preocupările în privinţa riscurilor de a da prea multă putere unui om la 25 de ani după ce românii s-au ridicat împotriva lui Nicolae Ceauşescu, unul dintre cei mai represivi dictatori comunişti, a declarat pentru Bloomberg Paul Ivan, analist în cadrul European Policy Centre din Bruxelles.

În timp ce Ponta a scăzut tonul retoricii sale, Iohannis a făcut apel marţi la demiterea oficialilor care au organizat alegerile în străinătate. ‘Să vadă că după 25 de ani de la revoluţie românii din străinătate au fost umiliţi, fiind nevoiţi să stea la coadă pentru a-şi exercita dreptul democratic de a vota a avut, în mod clar, un mare efect de mobilizare a prezenţei la vot. Rezultatul alegerilor a fost un bun mesaj pentru democraţie’, a mai afirmat Paul Ivan.

Soarta lui Ponta a oglindit alegerile din Slovacia din martie. Fico, la jumătatea celui de al doilea mandat ca premier, a vrut să devină preşedinte şi şi-a desemnat un succesor. Dezamăgiţi însă de angajamentele nerespectate ale lui Fico de combatere a corupţiei şi de creare de locuri de muncă, votanţii l-au ales preşedinte pe omul de afaceri devenit filantrop, Andrej Kiska. Kiska, care a respins în iulie cinci candidaţi pentru Curtea Constituţională propuşi de partidul de guvernământ, s-a angajat să-şi folosească postul în mare parte ceremonial pentru a deveni o contrapondere a lui Fico. Iohannis a anunţat marţi o ambiţie similară, afirmând că românii au votat pentru o ‘schimbare profundă, am primit mesajul clar şi răspicat’.

La rândul său, premierul Ponta a afirmat într-un mesaj televizat că ‘a devenit foarte clar că alegătorii nu vor o acumulare de putere de o singură parte’.

Frustrarea alegătorilor s-a făcut simţită marţi şi la Praga, unde protestatarii au aruncat cu ouă şi l-au huiduit pe preşedintele ceh Milos Zeman pe durata discursului său care marca împlinirea a 25 de ani de la revoluţie de catifea care a marcat prăbuşirea comunismului în 1989. Zeman a fost criticat pentru refuzul său de a condamna încălcările drepturile omului în Rusia şi China şi pentru că a înjurat în timpul unei transmisiuni radio.

Totuşi cel care a mers cel mai departe în consolidarea puterii în regiune este Viktor Orban, iar asta fără a ocupa funcţia de preşedinte. Spre deosebire de România, Slovacia sau Cehia, în Ungaria preşedintele este ales de parlament, iar Orban s-a folosit de majoritatea sa de două treimi pentru instalarea lui Janos Ader, membru al partidului său.

Deşi premierul ungar şi-a extins influenţa asupra unor instituţii independente precum Curtea Constituţională şi banca centrală, acest lucru nu i-a oprit pe oameni să iasă în stradă în ultima lună pentru a participa la unele dintre cele mai ample proteste împotriva lui. Marţi seară mii de oameni s-au adunat în faţa parlamentului de la Budapesta, cerând să se pună capăt corupţiei şi un guvern care să răspundă în faţa poporului.

În iulie, la trei luni după câştigarea alegerilor, Orban a pledat pentru înlocuirea democraţiei liberale ungare cu un ‘stat neliberal’, invocând neajunsurile tranziţiei democratice de la comunism şi nominalizând Rusia, Turcia şi China drept posibile modele. Miniştrii din statele UE încep miercuri o dezbatere privind noi reglementări comunitare menite să asigure că ţările membre respectă statul de drept, menţionează Bloomberg.

‘Alegerile din Slovacia, şi acum din România, dau speranţe că modelul Orban nu este un caz de bune practici în Europa de Est’, a declarat Olaf Boehnke, şeful biroului din Berlin al European Council on Foreign Relations. ‘Este o uşurare pentru mulţi oameni din capitalele europene şi de la Bruxelles că democratizarea puterii şi încrederea în principiile UE încă rezonează în regiune’, a adăugat el