5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 20.11.2014

Capital: Cum s-au prăbușit „regii asfaltului”. La începutul crizei averea cumulată a celor șase „regi ai asfaltului” depășea 600 de milioane de euro. Acum trei dintre ei s-au clasat sub pragul minim de intrare în TOP 300, iar ceilalți trei au ajuns cu firmele în insolvență și cu averile înjumătățite. Ani la rând s-au clasat pe locuri importante în elita businessului românesc, însă criza economică și-a pus grav amprenta asupra afacerilor derulate de cei șase „regi ai asfaltului”. Cum s-a ajuns în această situație? O explicație simplă este că afacerile cu statul sunt și mumă, dar și ciumă. Toate cele șase firme-fanion în domeniul construcției de autostrăzi și reabilitărilor de drumuri obțineau „contracte grase” de la autorități și instituții de stat. De îndată ce România a intrat în rândul statelor europene, condițiile de participare la licitații s-au modificat, astfel că și regii asfaltului au avut de suferit.

EVZ: Băncile se feresc deocamdată de programul „Prima mașină”. Nicio bancă nu a anunțat, până acum, că se implică în proiectul pentru achiziția de mașini noi, chiar dacă statul oferă o garanție de 50% din credit. Zilele trecute, Guvernul a aprobat normele de aplicare ale programului „Prima mașină”. Până acum, interesul din partea băncilor este scăzut. BCR și BRD ar fi interesate, au declarat reprezentanții acestora pentru EVZ, dar analizează încă normele de aplicare. „Am auzit și noi că ar putea participa la program trei, cinci, șapte, nouă bănci, dar n-am văzut pe nimeni care să fi declarat că se implică”, neau spus reprezentanții altei bănci comerciale. Mai vocali, brokerii de credite spun că, deși este extrem de tentant pentru clienți, prin costul mic, programul este riscant pentru instituțiile de credit, din mai multe motive.

ZF: Băncile au ajuns să dea teste de matematică şi logică pentru a „tria” candidaţii. ProCredit Bank, ING, Raiffeisen sau BNR sunt doar câteva dintre instituţiile financiare de pe plan local care îşi „triază” candidaţii cu ajutorul testelor de matematică sau de logică atunci când trebuie să găsească oameni pentru poziţii noi sau joburi rămase vacante. Cât reprezintă 18% din 4 mil. euro, cum se transformă în numere cu zecimale 0,05% sau exerciţii în care candidaţii sunt puşi să depisteze elemente care nu fac parte dintr-un şir logic sunt instrumente care, în multe cazuri, pot face diferenţa în­tre a avea sau nu un job în sistemul bancar. Aceasta în condiţiile în care înainte de criză băncile nu aveau suficienţi oameni bine pregătiţi pentru analiza dosarele de credit, ceea ce s-a văzut în volumul mare de neperformante de care multe bănci încă încearcă să scape.

Adevarul: FMI vine pe 2 decembrie la Bucuresti. Bugetul pe 2015, pus in dezbatere publica dupa 10 decembrie. Proiectul bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice dupa data de 10 decembrie, cand se va incheia misiune comuna FMI si CE, care va veni pe 2 decembrie la Bucuresti strict pentru discutii pe aceasta problematica, a anuntat miercuri Ministerul Finantelor, potrivit Mediafax. Misiunea comuna de experti ai Fondului Monetar International si Comisiei Europene se va afla la Bucuresti in perioada 2-10 decembrie pentru a discuta cu autoritatile romane proiectul legii bugetului pentru anul 2015. Misiunea va fi condusa din partea FMI de Andrea Schaechter, iar din partea CE de Istvan Szekely.

cursdeguvernare: Structura fiscalității românești în context european: câteva comparații. implificat, vă prezentăm evoluția și situația politicii fiscale din România, precum și caracteristicile care ne plasează la coada statelor europene ca nivel al încasărilor la buget.
Datele de lucru sunt din anul 2012, deoarece pentru anul trecut nu sunt bătute în cuie calculele PIB, care au progresat deocamdată spre stadiul semidefinitiv și trebuie să fie validate de Eurostat după o metodologie compatibilă. Deocamdată, până la revizuirea valorilor de creștere economică, deja demarată conform ultimului comunicat al INS referitor la valoarea semnal pe trim. III 2014, datele pe 2013 arată o scădere preliminată a veniturilor din taxare la bugetul general consolidat al României spre minimele înregistrate în 2004 și în perioada 2009- 2010. Măsurile de reducere a fiscalității luate recent ridică semne de întrebare în privința unui eventual nou record negativ în 2015, ceea ce pune problema plasării țării noastre în context european și regional.