Băncile din România au pierdut peste un miliard de euro, în ultimii cinci ani – Bogza, Bancpost

Sistemul bancar românesc a înregistrat, în ultimii cinci ani, o pierdere cumulată de peste un miliard de euro, dacă se ia în calcul şi cifra anunţată recent de directorul Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională a României, Nicolae Cinteză, care arată o pierdere de circa două miliarde de lei pentru sistemul bancar în acest an, a anunţat joi preşedintele Bancpost, Mihai Bogza, în cadrul Forumului Bancar Român.
Economica.net - joi, 20 nov. 2014, 13:42
Băncile din România au pierdut peste un miliard de euro, în ultimii cinci ani - Bogza, Bancpost

‘Băncile din România, în opinia mea, cu greu pot fi acuzate de lipsă de solidaritate socială, pentru un simplu motiv: în toţi aceşti cinci ani de criză, mai puţin 2009, băncile au înregistrat o pierdere cumulată foarte mare. Dacă este să credem cifra anunţată recent de domnul director Cinteză, conducătorul Supravegherii din BNR, volumul total al pierderilor sistemului bancar din acest an va fi de circa două miliarde de lei, ceea ce duce ansamblul pierderilor, în perioada 2009 – 2014, la peste un miliard de euro’, a explicat Mihai Bogza citat de Agerpres.

El a vorbit şi despre problema dezintermedierii care este percepută drept cauza principală a reducerii expunerii în România. ‘Există o idee, expusă în presă, că a fost semnalată o reducere semnificativă a expunerilor băncilor mamă pe România. Guvernatorul BNR menţiona o cifră de circa 9 miliarde de euro (sumă retrasă de băncile mamă de la băncile din ţară – n.r.) faţă de începutul crizei. De ce să menţii banii în ţară când nu ai în ce să îi plasezi. Nu mai vorbim că o parte din aceşti bani se află în rezervele minime obligatorii la BNR care au fost reduse semnificativ în perioada de criză, în special la valută, de la 40% la 14%. Evident că banii respectivi au fos scoşi din ţară în măsura în care nu s-au găsit modalităţi de plasamente în ţară’, a explicat Mihai Bogza.

Preşedintele Bancpost susţine că o cauză importantă a scăderii creditării este legată de cererea tot mai slabă din partea clienţilor, care reiese şi din datele înregistrate la Centrala Riscului de Credit de BNR cu privire la numărul de interogări (verificări efectuate de bancă în momentul în care un client solicită un credit – n.r.). ‘Dacă ne referim la segmentul corporate, numărul de interogări la Centrala Riscului de Credit în 2009, anul cel mai virulent de criză, a fost de 1,255 milioane, iar în 2013 – numai 800.000 de interogări. Deci este clară o reducere a apetitului din partea clienţilor’, a mai spus preşedintele Bancpost.

Pe de altă parte, clienţii s-au orientat mai degrabă către economisire decât către creditare în perioada menţionată. ‘Comportamentul clienţilor a devenit mai conservator în sensul în care aceştia şi-au crescut depozitele constant în perioada de criză, ajungând ca în 2014 să depăşească volumul creditelor, ceea ce face şi mai puţin necesar afluxul de resurse din afară. Banca Naţională semnalează explicit acest lucru spunând că există un excedent de lichiditate pe piaţa bancară, lucru cu care suntem de acord’, a precizat Bogza.

O altă cauză a scăderii creditării, menţionată de preşedintele Bancpost, este efectul de contaminare al insolvenţelor, având în vedere că un client bun poate fi destabilizat de intrarea în insolvenţă a partenerilor de afaceri. Mihai Bogza a menţionat cifrele anunţate de Coface privind evoluţia insolvenţelor, 15.575 în primele nouă luni din 2014, în scădere uşoară faţă de aceeaşi perioadă din 2013, dar mai ales impactul asupra celor implicaţi. Potrivit preşedintelui Bancpost, cei mai afectaţi sunt furnizorii, cu creanţe de 4,7 miliarde de lei, dar şi cu cele mai mici şanse de recuperare, pentru că ANAF, cu creanţe de un miliard de lei, are prioritate la recuperare, băncile, cu creanţe de 3,7 miliarde de lei, pot executa garanţiile, iar acţionarii, cu creanţe de două miliarde de lei, pierd banii proprii.

‘Asta explică şi reţinerea mediului de afaceri, în general, în legătură cu emiterea unei legi privind insolvenţa persoanelor fizice. Pentru că atâta timp cât ai avut o Lege a insolvenţei care a afectat întregul mediul de afaceri, există riscul ca şi pentru persoanele fizice o astfel de lege să fie abuzată’, a subliniat Mihai Bogza.

Te-ar mai putea interesa și
Aquatique este desemnată, din nou, Cea mai bună apă minerală plată pentru copii și Cea mai bună apă minerală plată pentru sugari
Aquatique este desemnată, din nou, Cea mai bună apă minerală plată pentru copii și Cea mai bună apă minerală plată ...
Forbes Kids și D&D Research au realizat un studiu amplu privind opinia mamelor despre cele mai de încredere produse pentru copii. Eșantionul este unul reprezentativ pentru spectrul național,......
ALUMIL: Angajament pentru un viitor sustenabil, dedicat oamenilor și naturii
ALUMIL: Angajament pentru un viitor sustenabil, dedicat oamenilor și naturii
Transparența și comunicarea activă cu toți partenerii sunt esențiale în strategia de dezvoltare durabilă a ALUMIL, ...
HARTĂ – Vreme rea în toată ţara, Cod roşu de viscol în şapte judeţe, în următoarele ore; Cod galben şi portocaliu de vreme rea, până sâmbătă seara
HARTĂ – Vreme rea în toată ţara, Cod roşu de viscol în şapte judeţe, în următoarele ore; Cod galben şi portocaliu ...
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, vineri, o serie de noi avertizări Cod roşu, Cod portocaliu şi ...
Cartierul Primăverii din București este cel mai scump cartier din România. La capătul celălalt al topului se află Valea Aurie din Sibiu și George Enescu din Craiova
Cartierul Primăverii din București este cel mai scump cartier din România. La capătul celălalt al topului se află Valea ...
Cartierul Aeroport din Sibiu (76,6), Craiovița Nouă din Craiova (74,3) și Aleea Carpați din Târgu Mureș (73,7) se află ...