‘Am încercat să-i conving pe cei de la Comisia Europeană să accepte o perioadă suplimentară în care să ne pregătim mai bine piaţa, să fie mai are lichiditate, să fie mai mare transparenţă, să fie mai multe tranzacţii încheiate într-o manieră centralizată, pe bursă, cu un preţ clar de referinţă în piaţă. Şi vă pot spune că nu am reuşit să îi conving. Şi răspunsul domniilor lor este clar şi ferm: România trebuie să-şi ţină angajamentul făcut şi să liberalizeze piaţa. Nu mai are importanţă cine l-a făcut. Nu vreau într-un astfel de cadru să politizez discuţia, fiind de altfel şi un ministru tehnocrat. România trebuie să-şi ţină angajamentul şi România îşi va ţine acest angajament la 1 ianuarie 2015. Însă mi se pare corect faţă de IMM-uri, faţă de piaţă să semnalez aceste lucruri şi să le spunem cum stau lucrurile’, a afirmat Nicolescu, la conferinţa ‘Concurenţa în sectoare esenţiale ale economiei româneşti’ organizată de Consiliul Concurenţei.
Ministrul a explicat că în lunile ianuarie, februarie, martie şi aprilie consumul de gaze în România este la nivelul cel mai ridicat iar populaţia are prioritate pentru a consuma gazul produs în România.
Răzvan Nicolescu a explicat că, în cele patru luni, consumul României depăşeşte producţia ţării şi ceea ce se poate extrage din capacităţile de stocare, şi, în context, s-a arătat îngrijorat de faptul că piaţa de gaz din România se va închide pe importuri, iar importurile vor merge numai sau în mare măsură către întreprinderile mici şi mijlocii, în condiţiile în care o parte dintre marii consumatori a încheiat contracte de furnizare pe un orizont de timp de un an sau doi.
‘Dacă IMM-urile au fi cabinete de avocatură sau cabinete notariale, probabil diferenţa de preţ dintre importuri şi ce plătesc acum ar fi de câţiva lei. Importurile, din datele pe care la am, sunt la 135-140 de lei/MW, acum plătesc 89,4 lei/MW. Dacă ar fi cabinete de avocatură, cabinete notariale nu cred că ar fi o problemă să plătească câţiva lei în plus. Dacă însă vorbim de făbricuţe de pâine, dacă însă vorbim de făbricuţe de sticlă, de alte tipuri de afaceri în care costul gazului reprezintă o pondere importantă în costul produselor pe care le dumnealor le produc poate să fie o problemă’, a subliniat Răzvan Nicolescu.
Pe de altă parte, ministrul delegat pentru Energie a reafirmat că a obţinut de la Comisia Europeană acordul ca CET-urile să aibă acelaşi regim ca şi până acum iar în cursul zilei de joi aşteaptă să primească un răspuns dacă autorităţile europene vor accepta ca spitalele, şcolile, grădiniţele şi căminele de bătrâni să fie asimilate consumatorului casnic. Ministrul a spus că intenţionează să pună în aplicare aceste lucruri săptămâna viitoare prin intermediul unei hotărâri de Guvern.
El a menţionat că principalii beneficiari ai liberalizării trebuie să fie consumatorii.
‘Problema liberalizării este foarte veche. În aceste opt luni am încercat să fac nişte lucruri, în sensul de a ajuta atât cât pot să fac din postura de reprezentant al Guvernului, ca piaţa să funcţioneze cât mai bine. În urmă cu 20 de ani, când a început liberalizarea pieţelor de energie din Europa, ideea principală a fost ca principalii beneficiari să fie consumatorii. Ei trebuie să beneficieze de servicii de calitate şi de preţuri mai competitive. Am încercat să-i ajut pe micii consumatori, pentru că cei mari se decurcă singuri, cu armata de avocaţi. Este corect ca drepturile micilor consumatori să fie mai protejate. Pe ei încerc să-i ajut şi mi-aş dori să fie mai bine reprezentaţi în Consiliul ANRE. Consumatorii trebuie să fie principalii beneficiari ai liberalizării.
Liberalizarea totală a pieţei gazelor naturale, inclusiv pentru consumatorii casnici, era prevăzută pentru 31 decembrie 2018. Recent, însă, Parlamentul a votat prelungirea acestui termen cu doi ani şi jumătate.