Ce datorii a lăsat în urmă Culiţă Tărâţă. Mare parte dintre ele sunt subiect de litigiu

TCE 3 Brazi SRL, fosta companie a lui Culiţă Tărâţă, administrată acum de fiul acestuia, a lăsat în urma intrării în faliment datorii de peste 85 de milioane de lei, la care s-ar putea adăuga, în urma finalizării unor procese pe rol, creanţe de 210 milioane de lei. Statul român, prin Agenţia Domeniilor Statului, ar putea avea de recuperat 180,9 de milioane de lei. 
Alina Stanciu - sâm, 29 nov. 2014, 15:35
Ce datorii a lăsat în urmă Culiţă Tărâţă. Mare parte dintre ele sunt subiect de litigiu

Compania aflată în faliment TCE 3 Brazi, prin care omul de afaceri Culiţă Tărâţă, a administrat Insula Mare a Brăilei, cea mai mare suprafaţă arabilă a ţării, a acumulat datorii în valoare de aproximativ 85 de milioane de lei, potrivit tabelului preliminar al creditorilor, întocmit pe data de 13 noiembrie anul acesta. La această sumă, s-ar putea adăuga alţi aproximativ 210,6 milioane de lei, sumă solicitată în contul unor creanţe admise sub condiţie suspensivă, aflate în litigiu. De mai mulţi ani, TCE 3 Brazi îl avea ca unic acţionar pe fiul lui Culiţă Gh Tărâţă, Culiţă C. Tărâţă.

Culiţă Tărâţă a decedat în urmă cu o săptămână.

Statul, cel mai mare creditor al TCE 3 Brazi 

Din datele publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, Agenţia Domeniilor Statului, instituţie de la care TCE 3 Brazi a luat în arendă, până în anul 2012, aproximativ 57.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, ar avea de recuperat de la compania lui Tărâţă 180,9 milioane de lei. Sunt bani solicitaţi de creditori, cu observaţia că sunt disputaţi într-un dosar aflat la ICCJ. Din actele contabile ale TCE 3 Brazi reiese că datoria către ADS se cifrează la aproximativ 1,9 milioane de lei. 

Tot către stat, reprezentat de data acesta de către Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală, TCE 3 Brazi ar avea o datorie de 1,6 milioane de lei. Şi acesată sumă, care se cifrează din datele contabile ale TCE 3 Brazi la 1,1 milioane de lei, este obiect de litigiu ce se judecă la ICCJ. În total, valoarea creanţelor bugetare, aşa cum reiese dum sumele solicitate de creditori, se cifrează la 182,5 milioane de lei.

Citeşte şi Cel mai mare moşier al ţării îşi cere insolvenţa

De asemenea, compania are de dat către Primăria Municipiului Piatra Neamţ suma de 4,8 mii lei. 

Sub condiţie suspensivă sunt şi alte două creanţe în valoare de 2,8 milioane de lei şi 25,2 milioane de lei către Cargill Agricultura SRL, parte a gigantului american Cargill şi, respectiv, către East Point Holdings LTD. Ambele sunt datorii acumulate de TCE 3 Brazi pentru că nu şi-a achitat facturi rezultate în urma unor livrări de produse, prestări de servicii sau chirii.

Datorii către firme Malta şi Cipru

Cea mai mare datorie rămasă în urma falimentului TCE 3 Brazi, în afara celor asupra cărora trebuie să se pronununţe judecătorii ICCJ, se cifrează la peste 26,5 de milioane de lei reprezentând 31,2% din valoarea totală a datoriilor companiei. Creditorul este SC Acandia Trading LTD din Malta. De asemenea, firma lui Culiţă Tărâţă are de dat 17,5 milioane de lei (sumă recunoscută) către SC Sef Petroforest SRL, o companie listată la BVB, care se ocupă de exploatarea pădurlor în al cărei acţionariat a intrat şi Ioan Spiridonescu, unul dintre foştii consilieri la CJ Neamţ.

Singura bancă înscrisă în tabelul preliminar al creanţelor TCE 3 Brazi este Garanti Bank, cu un debit în valoare de aproximativ 16,2 milioane de lei.

Nu în ultimul rând, TCE 3 Brazi ar trebui să returneze companiei cipriote SC Seltomania Trading LTD 15,5 milioane de lei şi lui Culiţă C Tărâţă, fiul omului de afaceri cu acelaşi nume, 3,3 milioane de lei.

Povestea unui faliment

TCE 3 Brazi a fost înfiinţată în 1994 având ca obiect de activitate cultivarea cerealelor şi creşterea animalelor, activitate care se făcea pe suprafeţe mari de teren situate în judeţele Brăila şi Neamţ, luate în arendă de la stat. De altfel, TCE 3 Brazi a administrat ani buni cea mai mare suprafaţă arabilă a ţării, situată în Insula Mare a Brăilei. În 2012 însă, TCE 3 Brazi a pierdul contractele de arendă cu statul, urmare a neplăţii redevenţelor, astfel că activitatea companiei nu a mai putut continua. „Fără a mai beneficia de dreptul de folosinţă a acestor suprafeţe de teren pentru care an de an a înregistrat cheltuieli semnificative pentru creşterea calităţii acestora, în lipsa existenţei altor suprafeţe mari şi în special compacte de teren arabil pentru care să-şi ofere disponibilitatea de a prelua în administrare în baza altor contracte de arendă, societatea s-a aflat în situaţia de a-şi diminua semnificativ activitatea de producţie”, se arată în raportul privind cauzele care au dus la intrarea TCE 3 Brazi în faliment.

Citeşte şi Cum a convins Culiţă Tărâţă instanţa că TCE 3 Brazi trebuie să intre în faliment

Te-ar mai putea interesa și
AROBS Engineering începe testarea prototipului AlertBox, care va conecta Starlink și Iridium la sistemele naționale de management al situațiilor de urgență
AROBS Engineering începe testarea prototipului AlertBox, care va conecta Starlink și Iridium la sistemele naționale de ...
AROBS Engineering, parte a grupului AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursa de Valori București, anunță începerea fazei de testare a dispozitivelor prototip AlertBox, create......
Oppo lansează în România telefonul Find X8 Pro, echipat cu camere Hasselblad și ColorOS 15
Oppo lansează în România telefonul Find X8 Pro, echipat cu camere Hasselblad și ColorOS 15
OPPO a lansat la nivel global seria Find X8, Europa fiind regiunea care prezintă în exclusivitate modelul premium, Find ...
UniCredit Bank a încheiat cu succes cea mai mare emisiune a sa pe piaţa locală de obligațiuni corporative negarantate, în valoare de 750 milioane de lei
UniCredit Bank a încheiat cu succes cea mai mare emisiune a sa pe piaţa locală de obligațiuni corporative negarantate, ...
UniCredit Bank anunță finalizarea cu succes a unei noi emisiuni de obligațiuni corporative în lei (negarantate, de rang ...
95% dintre gospodăriile din marile orașe ale UE aveau acces la internet anul trecut
95% dintre gospodăriile din marile orașe ale UE aveau acces la internet anul trecut
Anul trecut, 95% dintre gospodăriile aflate în oraşele mari din Uniunea Europeană aveau acces la internet, comparativ ...