Din ce trăiesc românii din fiecare clasă socială – raport global

Din ce trăiesc românii din fiecare clasă socială

Românii foarte săraci trăiesc preponderent din muncă pe cont propriu şi din beneficii de asistenţă socială. Peste 80% dintre veniturile celor mai săraci români sunt generate de munca pe cont propriu şi de beneficiile de asistenţă socială, arată raportul Global Wage Report 2014-2015, elaborat de Organizaţia Internaţională a Muncii.

Principalele surse de venit ale românilor săraci sunt salariul (care contribuie cu 40% la venitul total al gospodăriei), munca pe cont propriu (contribuie cu circa 23-25% la venitul total) şi pensiile (contribuie cu mai puţin de 20% la venit).

Veniturile gospodăriilor românilor din clasa de mijloc de jos sunt alcătuite în cea mai mare parte din salarii (contribuie cu 58% la venituri) şi pensii (generează 20% dintre veniturile totale).

Sursele de venit ale gospodăriilor românilor din clasa de mijloc de sus sunt salariile (contribuţie de 73% la venit) şi pensiile (aport de aproximativ 18% la venit).

Românii bogaţi şi foarte bogaţi trăiesc din salariu care reprezintă 80% dintre veniturile gospodăriei, arată raportul Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

Cu cât sunt mai săraci, cu atât mai mică este ponderea salariului în veniturile românilor

Sursele de venit ale celor mai sărace gospodării din România sunt munca pe cont propriu, beneficiile de asistenţă socială, salariile încasate şi ajutorul de şomaj, în succesiunea aceasta, arată raportul Global Wage Report 2014-2015.

Concret, salariile reprezintă sub 5% dintre veniturile celor mai sărace gospodării din România.
Mai bine de jumătate dintre veniturile gospodăriilor foarte sărace din România sunt generate de munca pe cont propriu, arată studiul.
Beneficiile de asistenţă socială contribuie cu aproximativ 30% la veniturile celor mai sărace gospodării din România.
De menţionat că ajutorul de şomaj are o pondere nesemnificativă în veniturile gospodăriilor foarte sărace de la noi.

În contrast, în SUA salariile reprezintă jumătate dintre veniturile celor mai sărace gospodării, în Italia – 30% dintre veniturile celor mai sărmane gospodării şi în Franţa – 25%.
În Marea Britanie, salariile contribuie în proporţie de 20% la veniturile celor mai sărace gospodării, în Germania – sub 10%.

Pensia contează cel mai mult în veniturile românilor din clasa de mijloc de jos

Pensiile contribuie cel mai mult la veniturile gospodăriilor din clasa de mijloc de jos, judecând după ponderea pe care pensia o are în veniturile fiecărei clase sociale analizate în raportul citat (raportul analizează defalcat gospodăriile foarte sărace, sărace, din clasa de mijloc de jos, din clasa de mijloc de sus, gospodăriile înstărite şi foarte bogate).
Concret, 20% reprezintă pensiile în veniturile românilor din clasa de mijloc de jos din România, arată studiul.

Pe măsură ce gospodăria e mai înstărită, pensia contează mai puţin în veniturile totale

Salariul este cea mai importantă sursă de venit a gospodăriilor bogate şi foarte bogate din România, indică raportul citit.
Raportul mai arată că ponderea salariilor creşte exponenţial în veniturile românilor, pe măsură ce gospodăria e mai înstărită (bunăstarea gospodăriei e operaţionalizată prin venitul per cap de locuitor al gospodăriei).
Drept care, cu cât gospodăria e mai prosperă, cu atât ponderea salariilor în venitul gospodăriei e mai mare, arată raportul.
Corelativ, ponderea beneficiilor de asistenţă socială în veniturile românilor scade pe măsură ce gospodăria e mai înstărită.

Interesant de remarcat că această scădere se opreşte la puţin sub 5% – în cazul celor mai bogate gospodării de la noi.
Mai precis, ponderea beneficiilor de asistenţă socială în veniturile celor mai bogate gospodării din România se află la un nivel de sub 5%. Cu alte cuvinte, în ciuda prosperităţii, cei mai bogaţi români nu renunţă la unele de beneficii de asistenţă socială.

Record european la numărul lucrătorilor în agricultură – simptomul unei societăţi încă în tranziţie

29% dintre români sunt lucrători în agricultură (angajaţi pe cont propriu). Cu acest rezultat, avem cea mai mare pondere, la nivel european, a persoanelor care muncesc în acest sector.
Ponderea mare a românilor care muncesc în agricultură şi numărul ridicat de lucrători pe cont propriu din acest sector sunt consecinţele tranziţiei lente către economia de piaţă, atrag atenţia autorii studiului.
Doar 37.5% dintre românii care trăiesc în mediul rural sunt angajaţi, în vreme ce sub 35% dintre ei lucrează pe cont propriu.

Munca în agricultură nu pare să fie şi rentabilă, arată studiul. În medie, doar 36% dintre veniturile gospodăriilor din rural sunt generate de munca pe cont propriu în agricultură. Raportul arată că munca pe cont propriu în afara propriilor gospodării contribuie cu 55% la veniturile românilor din rural.

Cât contează salariile în veniturile totale ale unei gospodării din România şi din UE

Per ansamblu, salariile contribuie cu 70% la veniturile gospodăriilor din România, în timp ce în Bulgaria, Spania, Portugalia – reprezintă 75% dintre veniturile gospodăriilor.
În Italia, salariile contează în proporţie de 58% în veniturile totale ale gospodăriei, iar circa 22% dintre venituri sunt generate de munca pe cont propriu. Prin comparaţie, munca pe cont propriu contribuie cu circa 10% la veniturile românilor.
Salariile grecilor contribuie cu aproximativ 55% la veniturile lor, iar ponderea pe care munca pe cont propriu o are în veniturile totale ale grecilor e cea mai mare din Europa, de 25%.