Capital: Scade taxa, dar evaziunea rămâne. Cine este de vină? Industria alimentară este cea mai expusă la evaziune fiscală, zece miliarde de lei fiind sustrase de la plată anual. Patronatele cer insistent scăderea TVA, susţinând că va combate fenomenul. Însă, dimimuarea taxei în panificaţie a avut efect zero. Evaziunea face ravagii în toate sectoarele industriei alimentare. Concurenţa neloială a celor care eludează taxele a subţiat marjele de profitabiliate care, oricum, nu sunt foarte mari. În acest context, patronatele dau vina pe fiscalitatea foarte ridicată, TVA fiind de 24% pentru mâncare, cu excepţia produselor din pâine şi panificaţie. Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au TVA scăzut de 5% la produsele alimentare. În România, de la creşterea abruptă a TVA cu cinci puncte procentuale în urmă cu cinci ani, evaziunea a crescut. Pe de altă parte, reducerea TVA la 9% în panificaţie nu a confirmat teoria conform căreia o taxă mai mică încurajează plata la buget.
ZF: Topul băncilor la finalul lunii septembrie: cine a crescut pe o piaţă în stagnare. Cele mai mari cinci bănci locale aveau la finalul lunii septembrie o cotă de piaţă cumulată de 55%, echivalentul unui volum de active de 193 miliarde de lei (44 mld. euro), arată datele agregate de ZF. BCR s-a menţinut pe prima poziţie în sistemul bancar, cu active de 61 miliarde de lei (circa 14 mld. euro). Banca are o cotă de piaţă confortabilă de 17,5%, dar în ultimii şase ani a pierdut 2,5 puncte procentuale din cotă. Stocul de credite, care reprezintă peste jumătate din active, a scăzut pe fondul vânzărilor slabe şi al curăţării bilanţului de credite neperformante. Şi BRD, a doua bancă în funcţie de activele deţinute, a pierdut cotă de piaţă în criză şi a ajuns la sub 13% din sistemul bancar.
HotNews: Romania a transmis sute de proiecte la CE, pentru mecanismul lui Juncker: Vrem sa cerem bani si pentru o linie de metrou Voluntari-Bragadiru. Romania a transmis Comisiei Europene o lista cu peste 200 de proiecte, in valoare totala de 62,5 miliarde de euro, care sa fie finantate cu ajutorul noului mecanism de finantare initiat de presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pentru perioada 2015-2017. Cel mai mare proiect propus depaseste 7 miliarde de euro si vizeaza constructia de austoastrazi, intre propuneri regasindu-se si o a 7-a magistrala de metrou – Voluntari-Bragadiru. Comisia Europeana a primit circa 2.000 de propuneri de proiecte de la cele 28 de state membre UE, din care peste 200 sunt trimise de Guvernul Romaniei. Toate cele 2.000 de proiecte propuse de statele membre totalizeaza un necesar de investitii de circa 500 de miliarde de euro, din care 62,5 miliarde de euro sunt in dreptul proiectelor trimise de Romania.
Cursdeguvernare: România după 25 de ani – Inflația și prețurile în economia de piață vs. inflația și prețurile „lui Ceaușescu”. După 25 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, țara nostră apare în statistici cu o creștere economică de parcă ar fi parcurs doar un plan cincinal de pe vremuri. De data aceasta, însă, nu cu o economie centralizată și cu raportări îndoielnice, ci în condiții de economie de piață, membră cu drepturi depline a UE și integrată în ceea ce se numea înainte „societatea de consum”.
Un factor-cheie în trecerea la economia de piață, bazată pe raportul dintre cerere și ofertă a fost liberalizarea prețurilor. Momentul zero ales pentru această acțiune a fost 1 noiembrie 1990 iar nivelul prețurilor din luna octombrie 1990 a fost ales ca referință pentru modificarea ulterioară a prețurilor. Schimbarea acestora a permis reașezarea raporturilor dintre ele și a erodat puterea de cumpărare a veniturilor.
Adevarul: Harta ruşinoasă a României, după 25 de ani de incompetenţă a aleşilor noştri: mii de kilometri de drum, scufundaţi în noroaie, n-au văzut niciodată asfaltul. Mii de kilometri de drumuri par uitate de autorităţi şi arată ca în urmă cu sute de ani. Sate întregi sunt legate între ele cu ajutorul unor uliţe făcute din pământ, o situaţia care nu pare foarte diferită în unele zone ale Capitalei. „Adevărul” vă prezintă povestea celor mai proaste drumuri din ţară. În ultimii ani, peste 150 de kilometri de drumuri au fost modernizat în judeţul Vaslui. Cum investiţiile au fost făcute la drumurile europene şi naţionale, Vasluiul rămâne judeţul cu cea mai proastă infrastructură, în care nu mai puţin 51% din drumuri nu au fost niciodată asfaltate. Potrivit datelor centralizate la nivelul Consiliuliui Judeţean Vaslui, drumurile de pământ reprezintă 43% din totalul celor 873 de kilometri de drumuri comunale. Din cei 938 de kilometri de drumuri din judeţ, 348,43 km au beton asfaltic – 37%, 20,62 km sunt din beton de ciment – 2% şi 95,36 km din îmbrăcăminte asfaltică uşoară – 10%.