Cele mai multe comentarii apărute în spaţiul public din Republica Moldova despre devalorizarea rublei ruseşti sunt ironice, hazlii sau răutăcioase. Mai mulţi internauţi cred că dacă rubla rusească „ar fi intrat în comă” înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie, forţele pro-ruse, care au defilat cu slogane de genul: „O Moldovă prosperă alături de o Rusie puternică!”, ar fi înregistrat un rezultat infim, informeaza Deutsche Welle.
Mulţumim Rusiei pentru embargouri!
Cât nu ar suna de paradoxal, din cauza crizei din Rusia, moldovenii culeg beneficii de pe urma embargourilor economice impuse, ca pedeapsă, anterior de către Rusia, pentru orientarea pro-europeană a Moldovei. Din cauza blocajelor impuse de Rusia la importul fructelor, legumelor şi vinului moldovenesc, producătorii din Republica Moldova, profitând de intrarea în vigoare înainte de termen a Acordului de liber schimb încheiat cu UE, şi-au redus dependenţa de piaţa rusă, reorientându-şi rapid exporturile spre UE. Tendinţa se va menţine, deoarece miercuri, Parlamentul European a aprobat o nouă rezoluţie privind facilitarea importurilor din Republica Moldova. Aceasta permite Moldovei să exporte, fără taxe, în UE încă 40.000 tone de mere şi câte 10.000 tone de struguri şi prune.
Impactul actualei „furtuni” financiare din Rusia asupra economiei Republicii Moldova este, cel puţin deocamdată, aproape nesesizabil. În timpul crizei financiare din Rusia din 1998, când economia moldovenească era dependentă în proporţie de 95% de Rusia şi CSI, Republica Moldova a rămas, la propriu, în beznă şi fără gaze naturale. Pagubele au fost estimate atunci la miliarde de lei moldoveneşti.
Analiză la rece
Totuşi, au apărut deja primele semnale negative, iar primii moldoveni care au simţit criza rusească sunt, bineînţeles, cei care muncesc în Federaţia Rusă.
Cota remitenţelor:
RUSIA – 62.6%
ALTE ŢĂRI – 38.4%
Un muncitor moldovean din Rusia, care trimite bani acasă în dolari sau euro, trebuie să dea astăzi pentru un dolar sau un euro de cel puţin două ori mai multe ruble decât la început de an. Şi asta în condiţiile în care cea mai mare parte a remitenţelor vin în Moldova din Rusia, iar cea mai mare parte vin în dolari sau euro.
Moldova depinde de Federaţia Rusă prin trei canale: remitenţe, exporturi şi investiţii. Economiştii Centrului de analiză „Expert-Grup” de la Chişinău susţin că remitenţele din Rusia se vor reduce în următoarea perioadă cu 20% (12% din totalul remitenţelor care vin în Moldova). De asemenea, potrivit lor, e de aşteptat creşterea sărăciei monetare, scăderea consumului, reducerea veniturilor bugetare şi un nou val de emigrare (către alte destinaţii decât Rusia). Toate acestea, spun experţii, vor duce la o reducere a PIB cu 3-4%. Până la izbucnirea crizei în Rusia, Fondul Monetar Internaţional prognoza „o restabilire a creşterii economice a Republicii Moldova până la nivelul de 3,5 la sută”.
Plasamentele băncilor moldoveneşti în băncile ruseşti sunt în pericol
Prăbuşirea rublei ruseşti ar putea afecta nu doar remitenţele migranţilor moldoveni, dar şi investiţiile directe ale investitorilor ruşi şi plasamentele băncilor moldoveneşti în băncile ruseşti.
Cota investiţiilor:
RUSIA – 10 %
ALTE ŢĂRI -90%
Potrivit expertului Adrian Lupuşor, aceste plasamente se vor reduce, iar în cazul panicii bancare ele ar putea fi chiar îngheţate sau pierdute.
În schimb, impactul asupra exporturilor va fi minim.
Cota exporturilor:
RUSIA – 20%
ALTE ŢĂRI – 80%
În opinia experţilor, situația ar putea lua o întorsătură pozitivă pentru Moldova. Moscova ar putea renunţa la embargouri, pentru a face faţă cererii în creştere pentru produsele alimentare.
Mica Moldovă mai tare decât marea Rusie
După deprecierea bruscă a rublei ruseşti săptămâna aceasta, salariul mediu pe economie în Federaţia Rusă cedează în faţa celui din Moldova. În Republica Moldova, salariul mediu nominal brut constituie 4 267 lei moldoveneşti, echivalentul a 220 euro. După prăbuşirea rublei, salariul mediu pe economie în Federaţia Rusă constituie aproape 28 mii de ruble, echivalentul a 190 de euro.
Intervenţia Băncii Naţionale a Moldovei
Banca Naţională a Moldovei a vândut miercuri, 17 decembrie, băncilor licenţiate 30 de milioane de dolari pentru a amortiza şocurile externe. De la începutul lunii decembrie, banca a vândut băncilor 115 milioane de dolari.
Pe de altă parte, BNM a difuzat miercuri seară un comunicat în care susţine că „situaţia pe piaţa valutară din Republica Moldova este normală”. (…) „Punctele de schimb valutar cumpără şi vând valută în regim normal”, susţine BNM, după ce presa a semnalat că mai multe puncte de schimb valutar din capitală refuzau să vândă dolari sau euro. BNM dă asigurări că urmăreşte situaţia pe piaţa valutară şi intervine prin vânzarea de valută către băncile licenţiate pentru a le asigura cu lichidităţi.
În ultima perioadă, leul moldovenesc înregistrează o depreciere faţă de principalele valute de referinţă, iar în ultimele zile au fost înregistrate maxime istorice.
Criza din Rusia afectează Transnistria
În 2014, rubla rusească şi-a înjumătăţit valoarea până şi faţă de moneda folosită de regimul separatist de la Tiraspol – rubla transnistreană. Bugetul transnistrean se sprijină de ajutoare ruseşti, iar pensionarii primesc un adaos la pensie direct din partea Rusiei – câte 15 dolari. Întrucât este calculat în valută americană, acest suport financiar va costa acum, după devalorizarea rublei, bugetul Federaţiei Ruse de două ori mai mult.
Panica de pe piaţa valutară din Rusia a produs efecte imediate la Tiraspol. Presa din stânga Nistrului scrie că militari ruşi dislocaţi la Tiraspol întâmpină dificultăţi la schimbarea rublelor ruseşti în valută locală şi le-au cerut autorităţilor transnistrene să intervină pentru înlăturarea blocajelor. Problemele au apărut deoarece casele de schimb valutar şi băncile de la Tiraspol refuză operaţiunile cu ruble ruseşti.