Senatul a adoptat proiectul prin care se constituie Sistemul Naţional de Securitate Cibernetică

Potrivit proiectului de lege, autorităţile şi instituţiile publice din SNSC colaborează cu deţinătorii de infrastructuri cibernetice, mediul academic, mediul de afaceri, asociaţiile profesionale şi organizaţiile neguvernamentale, scrie Agerpres.

Activitatea SNSC va fi coordonată, la nivel strategic, de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), iar coordonarea unitară a activităţilor Sistemului se va realiza de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), acesta din urmă fiind constituit din reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Societatea Informaţională, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, precum şi Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

De asemenea, la nivel naţional se constituie Sistemul Naţional de Alertă Cibernetică (SNAC), reprezentând ‘un ansamblu organizat de măsuri tehnice şi proceduri şi principalul mijloc al SNSC destinat prevenirii şi contracarării activităţilor de natură să afecteze securitatea cibernetică’.

Se are în vedere, totodată, şi constituirea Catalogului ICIN (infrastructuri cibernetice de interes naţional – n.r.) de către Ministerul pentru Societatea Informaţională, în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) şi cu consultarea COSC, la propunerea Centrului Naţional de Securitate Cibernetică (CNSC) din cadrul SRI sau, după caz, a Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO).

Totodată, actul normativ iniţiat de Guvernul României reglementează şi obligaţiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, iar nerespectarea acestor obligaţii poate fi sancţionată, după caz, cu 500 lei până la 10.000 lei.

În expunerea de motive a proiectului legislativ, Guvernul precizează faptul că ‘evoluţia recentă a atacurilor cibernetice din România situează ameninţarea cibernetică printre cele mai dinamice ameninţări actuale la adresa securităţii naţionale’.

‘Se poate aprecia că România este cu certitudine vizată de entităţi ostile active în mediul virtual, nivelul de securitate cibernetică fiind, în prezent, insuficient pentru a face faţă unor atacuri de nivel ridicat ori cu intenţii distructive. (…) În lipsa acestei legi, statul român nu va dispune de pârghiile necesare diminuării vulnerabilităţilor de securitate cibernetică şi asigurării apărării cibernetice, în scopul reducerii la un nivel accesibil a riscurilor la adresa securităţii infrastructurilor cibernetice’, se arată în documentul citat.

Raportul cu amendamente admise a fost aprobat de către plenul Senatului cu 95 de voturi pentru iar proiectul de lege a fost adoptat cu 92 de voturi pentru.

Legea are caracter organic şi a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor.

După discutarea acestui proiect de lege şi a altor acte normative, şedinţa plenului Senatului a fost sistată. Solicitarea a fost făcută de liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, care a motivat că este nevoie de prezenţa parlamentarilor în comisiile de buget-finanţe pentru stabilirea bugetului pe 2015.