Ameninţată de UE, România rezolvă problema cotelor de zahăr. Cine sunt marii câştigători

Ministerul Agriculturii vine în ultimele zile ale acestui an cu o propunere de ordin prin care să reglementeze situaţia pe piaţa zahărului alb şi să evite deschiderea procedurii de infringement de către Comisia Europeană. Instituţia a lansat spre dezbatere publică un proiect de ordin prin care se stabilesc cotele de zahăr alb alocate fiecărui producător în anul de comercializare 2014-2015. România risca o penalizare de 500 de euro pe tona de zahăr din cota stabilită în 2007 la 104.600 tone

Cine a câştigat

Potrivit proiectului, anul viitor va avea loc o schimbare a ponderilor din cota totală de zahăr, în favoarea Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franţa şi a Zahăr Oradea, deţinută de gupul franco-german Cristal Union. Compania franceză, care a preluat în 2012 Zahărul Luduş (judeţul Mureş) şi Zahărcom a obţinut dreptul de a produce cu 7.383 de tone mai mult decât în anul de comercializare anterior, ajungând la 31,9% din totalul celor 104.688,8 de tone distribuite României. Totodată, pentru anul comercial viitor, MADR a propus acordarea unei cote de 27,3% (28.651 de tone) către Zahărul Oradea, deţinută de  grupul Pfeifer & Langen. Faţă de anul trecut, compania va avea un plus la cotă de aproximativ 9.300 de tone.

Cine a pierdut

În schimb, compania cu acţionariat austriac Agrana România, sucursala Roman, a pierdut 12.335 de tone din cotă, până la 24.240 de tone, reprezentând 23,15% din cota totală a României. În anul comercial anterior, Agrana SA avea 34,9% din cota alocată României, adică cea mai mare cantitate. De asemenea, Fabrica de Zahăr Bod SA, singura cu capital românesc, a pierdut 4.344 de tone din cotă, ajungând la dreptul de a produce 18.406 tone.

Cum s-a ajuns aici

După cum a scris ECONOMICA.NET la începutul acestei luni, situaţia de pe piaţa zahărului este cauzată de faptul că, anul trecut, Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franţa, care a preluat în 2012 Zaharul Luduş (judeţul Mureş) şi Zahărcom, a chemat în instanţă Ministerul Agriculturii pentru anularea Ordinului 707/2013 privind aprobarea repartizării cotei de producţie de zahăr din sfeclă de zahăr începând cu anul de comercializare 2013-2014 pentru societăţile comerciale acreditate producătoare de zahăr. 

Pe 10 octombrie, instanţa a admis cererea Tereos şi a anulat Ordinul nr.707/24.07.2013, emis de pârât. De asemenea, Instanţa a dispus suspendarea executării Ordinului nr.707/24.07.2013 până la soluţionarea definitivă a cauzei, a admis în parte cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi a obligat pe pârât la 7.500 lei cheltuieli de judecată către reclamanta Tereos România SA. Decizia putea fi atacată cu recurs, ceea ce Ministerul Agriculturii a şi făcut. Astfel, procesul dintre cele două părţi s-a mutat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde dosarul a fost depus pe data de 19 noiembrie. În prezent suntem în situaţia în care litigiul privind anulabilitatea Ordinului nr. 707/2013 se va soluţiona definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar potirivit prevederilor art. 20 alin.(2) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, „Recursul suspendă executarea” sentinţei instanţei de fond. Însă dispoziţiile
privind suspendarea executării Ordinului nr. 707/24.07.2013 până la soluţionarea definitivă a cauzei pe fond sunt aplicabile”, explică Ministerul Agriculturii.

Detalii despre proces aici Riscăm penalităţi de la UE. Un proces cu cel mai mare producător de zahăr din Franţa creează confuzie în România 

Anul de comercializare în piaţa zahărului începe la data de 1 octombrie şi se încheie la data de 30 septembrie anul următor.

Cota de producţie de zahăr alb din sfeclă de zahăr alocată pentru România odată cu intrarea în UE este de de 104.688,8 tone şi 329.636 tone de zahăr brut provenit din import, iar conform regulamentelor europene cota se repartizează de către Ministerul Agriculturii societăţilor comerciale producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr.

România consumă anual în jur de 500.000 de tone de zahăr din care produce din sfeclă cota stabilită de 104.600, iar diferenţa este reprezentată de zahărul brut care provine din import şi este procesat în fabricile din România. Consumul de zahăr pe cap de locuitor este de 28 de kg pe an, sub media înregistrată în unele ţari din UE.