Cele două tabere au procedat vineri la un schimb de sute de prizonieri care a început cu grupuri de câte zece persoane în apropiere de oraşul Kostiantinivka (situat la 45 km nord de Doneţk). El a vizat în total 222 de rebeli, bărbaţi şi femei, şi 146 de soldaţi ucraineni, a constatat un jurnalist de la AFP.
Prizonierii celor două tabere, în echipament civil şi purtând rucsacuri, erau aliniaţi în rând, faţă în faţă, la distanţa de 100 m unii de alţii, scrie Agerpres.
Mai mulţi reprezentanţi ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) observau scena, care s-a derulat în obscuritate pe un drum luminat doar de câteva faruri de maşini.
‘Sunt fericit să mă întorc acasă, să-mi văd părinţii şi soţia, care nu ştiu încă de eliberarea mea’, a declarat Artiom Siurik (28 de ani), medic în trupele de Interne, capturat în urmă cu patru luni.
‘Vreau doar să mănânc ochiuri şi să vorbesc părinţilor mei’, a spus la rândul lui Denis Balbukov, un rebel eliberat în vârstă de 21 de ani, care se angajează ‘să reia lupta’. Unul dintre ei, Aleksei Samsonov, care a luptat în armata ucraineană, afirmă că doreşte să se ducă în Rusia pentru că acolo s-a născut.
Prizonierii prezentaţi de rebeli erau deţinuţi în regiunea Doneţk, a precizat reprezentanta separatiştilor Daria Morozova. Potrivit ei, schimbul a cinci prizonieri ai republicii separatiste vecine Lugansk ar urma să aibă loc sâmbătă.
Schimbul masiv de prizonieri este singurul acord tangibil la care s-a ajuns miercuri în cursul convorbirilor între Grupul de contact compus din reprezentanţi ai Kievului, Moscovei şi OSCE şi separatiştii proruşi.
Continuarea negocierilor era prevăzută pentru vineri, la Minsk, dar ea nu a mai avut loc.
Insurgenţii reclamă în special reluarea finanţării zonelor aflate sub controlul lor, întreruptă de Kiev la jumătatea lunii noiembrie, şi un ‘statut special’ prin care să se acorde autonomie mai largă regiunilor Doneţk şi Lugansk.
Acest statut era prevăzut în acordurile semnate la Minsk în septembrie. Dar, potrivit Kievului şi Occidentului, rebelii au subminat aceste acorduri organizând la începutul lunii noiembrie alegeri denunţate de comunitatea internaţională şi a căror anulare este cerută de autorităţile ucrainene.
Primele negocieri de la Minsk în septembrie urmăreau să se pună capăt unui conflict soldat cu peste 4.700 de morţi în opt luni.
Semn al nervozităţii ambiante, Kievul şi rebelii s-au acuzat mutual de voinţa de a submina procesul de pace. Conducătorul republicii autoproclamate a Doneţkului, Aleksandr Zaharcenko, a estimat astfel joi că Kievul caută ‘să facă să eşueze negocierile de pace’ şi pregăteşte o ‘ofensivă majoră’.
Agenţia de presă Interfax-Ucraina, în general bine informată despre poziţia negociatorului ucrainean, ex-preşedintele Leonid Kucima, a relatat joi că rebelii încearcă la rândul lor să revizuiască acordurile de pace încheiate anterior la Minsk.
Republicile autoproclamate ale Doneţkului şi Luganskului au fost reprezentate miercuri de ‘persoane incompetente care nu sunt factori de decizie şi nu sunt la curent cu acordurile precedente încheiate’, a declarat o sursă apropiată negocierilor, citată de agenţie.
Rusia a luat poziţie, la rândul său, faţă de tensiunile internaţionale din ultimele luni publicând vineri o versiune actualizată a doctrinei sale militare, care denunţă clar NATO ca ameninţare fundamentală pentru securitatea ţării.
Textul, aprobat de preşedintele rus Vladimir Putin, exprimă astfel nelinişte faţă de ‘întărirea capacităţilor ofensive ale NATO direct la frontierele ruseşti’, făcând aluzie la poziţionarea unor trupe de către Alianţa Nord-Atlantică în Polonia şi în Ţările Baltice.
Moscova ameninţase deja că va ‘reacţiona’ în cazul aderării Ucrainei la NATO după abandonarea simbolică de către Kiev a statutului său de ţară nealiniată. Noua doctrină militară rusă reiterează, de altfel, că Moscova îşi rezervă dreptul de a recurge la arsenalul său nuclear în caz de ‘ameninţare pentru existenţa însăşi a statului’.
În timp ce dialogul politic este în impas, Kievul a anunţat vineri că suspendă – din motive de securitate – circulaţia pe toate rutele de tren şi autobuz spre Crimeea, la zece zile după ce Rusia îşi sistase propriul serviciu feroviar în direcţia peninsulei pe care a anexat-o în martie. Locuitorii acesteia nu vor mai putea să se ducă în Ucraina decât în maşini, iar în Rusia la bordul unei nave sau a unui avion.
În acelaşi timp, companiile americane cu sisteme de plată Visa şi Mastercard au avertizat că vor sista emiterile de carduri proprii în Crimeea, ca urmare a sancţiunilor americane decretate împotriva autorităţilor din această peninsulă.
Crimeea, încă foarte dependentă de Ucraina în materie de alimentare cu apă şi electricitate, a fost privată de curent electric vineri de mai multe ori.
Aceste măsuri sunt interpretate de unii comentatori ca fiind deliberate din partea Kievului pentru a-şi consolida poziţia în cadrul negocierilor de la Minsk.