Străinii fac legea la Fondul Proprietatea. Au 65% din drepturile de vot

Fondurile străine de investiţii au majoritatea acţiunilor Fondului Proprietatea (FP, 53,5%), iar investitorii individuali deţin peste 5,55%. Forţa lor de vot este, însă, şi mai mare şi au impus un management al portofoliului FP orientat spre transferul de valoare de la Fond spre conturile acţionarilor.
Adrian N. Ionescu - mie, 07 ian. 2015, 07:20
Străinii fac legea la Fondul Proprietatea. Au 65% din drepturile de vot

Fondul Proprietatea (FP) însuşi are aproape 9,5% din propriile acţiuni, dar nu şi drept de vot în adunările acţionarilor, astfel încât investitorii instituţionali străini (mai ales fonduri de investiţii) au peste 59% din drepturile de vot, iar „persoanele fizice nerezidente” (investitori individuali) au peste 6%.

Persoane fizice române au 20,4% din acţiunile acoperite cu capital subscris şi vărsat şi 22,55% din drepturile de vot. O mare pare dintre aceştia sunt foştii proprietari deposedaţi de regimul politic de dinainte de 1989, care au fost despăgubiţi cu acţiuni FP.

Acţionari instituţionali români (mai ales fonduri de investiţii) au peste 11% capitalul social subscris şi vărsat şi aproape 12,2% din drepturile de vot. Proporţiile deţinerilor de acţiuni sunt şi mai mici, dacă se raportează la capitalul social subscris al FP, pentru că Ministerul

Finanţelor Publice mai trebuie încă să vireze bani sau participaţii la companii echivalând cu 2,96% din capitalul social aprobat prin lege.

Fondurile de investiţii, mai ales cele ale companiei americane Elliott Associates, care au circa 128% din acţiunile subscrise ale FP, au impus administratorilor fondului de la Franklin Templeton Investment, o strategie de management al portofoliului orientată spre transferul de valoare către acţionari.

Strategia fondurilor de investiíi este realizată prin răscumpărarea acţiunilor proprii şi reducerea de capital social, diferenţa fiind dată acţionarilor, ca şi prin vânzare agresivă a unor active importante din portofoliul FP, operaţiune care finanţează răscumpărările de acţiuni proprii şi distribuţia de cash către acţionari.

Şi acum un an, 10% din totalul acţiunilor FP erau cele răscumpărate de fond. Între timp, a scăzut ponderea fondurilor străine de la aproape 55% din capitalul social vărsat. Persoanelor fizice române şi-au conservat ponderea (20,7% în 8 ianuarie 2014).

Chiar dacă despăgubiţii au fost tot mai încurajaţi să vândă de tendinţa de creştere a preţului acţiunii (cu 26% între minimul din mai, de 0,757 lei / acţiune şi maximul din septembrie, de 0,96), cumpărătorii au fost mai ales investitorii români individuali.

Fondurile române de investiţii au cumpărat cel mai mult în 2014 şi şi-au sporit deţinerea, de la 8,7%.

Te-ar mai putea interesa și
Rezervele valutare ale BNR au crescut cu 3,96%, până la 62,135 miliarde euro, în 2024
Rezervele valutare ale BNR au crescut cu 3,96%, până la 62,135 miliarde euro, în 2024
Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României totalizau 62,135 miliarde de euro la finele lunii decembrie 2024, în creştere cu 1,57% comparativ cu nivelul de 61,174 miliarde de euro......
Ministerul Finanţelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
Ministerul Finanţelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,2 ...
FAO: Preţurile mondiale la alimente au scăzut cu 2,1% în 2024
FAO: Preţurile mondiale la alimente au scăzut cu 2,1% în 2024
Indicele global al preţurilor la produsele alimentare a înregistrat un declin de 2,1% în 2024, comparativ cu 2023, scăderea ...
Românii din București în afara riscului de sărăcie european, în vreme ce cei din Nord-Estul și Sud-Estul țării, sunt aproape de vârful topului
Românii din București în afara riscului de sărăcie european, în vreme ce cei din Nord-Estul și Sud-Estul țării, ...
În 2023, 16,2% din populația UE – sau aproximativ 71,7 milioane de persoane – era expusă riscului de sărăcie. Rata ...