Parlamentul European a publicat săptămâna trecută, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cererea României de a proteja Telemeaua de Ibăneşti conferindu-i titulatura de produs cu denumire de origine protejată. Aceasta este o ultimă procedură după care, în cazul în care niciun alt stat nu îşi va exercita dreptul de opoziţie, produsul va obţine titulatura care îi va asigura atât o protecţie a proprietăţii intelectuale cât şi vizibilitate pe o piaţă extinsă. Telemeaua de Ibăneşti va fi astfel primul produs românesc cu denumire de origine protejată (DOP). De la publicarea solicitării în Jurnalul UE şi până la înregistrarea efectivă ca denumire de origine protejată există însă o perioadă de cel puţin şase luni, timp în care alte state au dreptul de opoziţie. Documentaţia pentru denumire de origine protejată (D.O.P.) pentru Telemea de Ibăneşti a fost depusă de România în noiembrie 2013.
Cum se face Telemeaua de Ibăneşti
Potrivit documentaţiei depuse, „Telemeaua de Ibănești” este o brânză obținută prin coagularea acidă a laptelui de vacă muls de la vacile crescute și întreținute în sistem extensiv pe Valea Gurghiului (comunele Gurghiu, Hodac și Ibănești din judeţul Mureş). Unicitatea produsul este dată atât de hrana consumată de animale- floră specifică cu un număr relativ mare de de specii rare, cât şi din apa folosită pentru sărare. Saramura utilizată este extrasă direct din fântâna cu apă sărată de la Orșova, ceea ce îi dă un conținut ridicat de calciu și magneziu ( 400 mg de Ca /100 de grame produs, respectiv 35 mg de Mg/100 de grame produs).
Citeşte şi Salamul de Sibiu este pe cale să fie protejat în UE. România a depus dosarul la Comisia Europeană
Totodată, localnicii folosesc încă metode dar şi ustensile tradiţionale pentru producerea brânzei. Printre tehnicile străvechi de producție care mai sunt aplicate și în prezent în etapele de producție a brânzei „Telemea de Ibănești” –se află coagularea rapidă cu ajutorul fermenților (în mai puțin de o oră) și mărunțirea fină a coagulului. Printre ustensilele utilizate în trecut care se folosesc și acum sunt cele pentru mărunțirea coagulului, denumite popular „harfă”, și alte instrumente pentru amestec, precum „dogul de lemn”, un instrument artizanal, confecționat în special din lemn pentru a amesteca coagulul și a preveni lipirea acestuia de pereții vanei.
Brânza se maturează o perioadă de cel puţin 20 de zile, poate fi consumată după 24 de ore de la data fabricaţiei. „Este o brânză cu masă compactă, legată, de consistență uniformă, moale și untoasă; se rupe ușor, fără a se sfărâma; de culoare albă până la albă cu nuanțe ușor gălbui, uniformă în toată masa, cu gust plăcut, dulceag-acrișor, puțin sărat și care se intensifică pe parcursul maturării. Mirosul și aroma sunt delicate, plăcute și se intensifică de asemenea pe parcursul maturării, cu arome pronunțate specifice pășunilor de munte”, se mai precizează în prezentarea produsului.
Urmează Novacul Afumat din Ţara Bârsei
În afară de Telemeaua de Ibăneşti, pe lista UE de produse pentru care România a solicitat înregistrarea ca produs cu DOP se numără şi Novac Afumat din Ţara Bârsei. România a depus documentaţie pentru acesta în noiembrie 2013, dar cererea nu a fost încă publicată în Jurnalul Oficial al UE. În aceeaşi situaţie este şi Salamul de Sibiu, care se doreşte a fi al doilea produs cu indicaţie geografică protejată (IGP), după Magiunul de Topoloveni, care a primit această distincţie în aprilie 2011.
Citeşte şi Neprotejaţi în UE: România are un singur produs cu indicaţie de origine protejată