Majorarea preţului la curent este de şapte ori mai mare decât cea anunţată în decembrie. Vezi cât vei plăti în plus

Consumatorii casnici şi IMM-urile vor plăti facturi, în medie, cu 1,8% mai mari în acest an din cauza legii care exceptează de la plata certificatelor verzi marea industrie, potrivit studiului de impact aflat la dispoziţia ANRE. La acest procent se adaugă majorarea de 0,26% deja anunţată de ANRE la sfârşitul anului trecut, provenită din liberalizarea pieţe de energie electrică pentru casnici şi majorarea tarifelor de distribuţie, ceea ce duce ca majorarea tarifului la curent din acest an să se apropie de 2% în acest an.

Prima factură în  care se va evidenţia distinct impactul legii care exceptează marea industrie de la plata certificatelor verzi este februarie, legea producând efecte de la 1 ianuarie.

Totuşi, preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, spune că nu este obligatoriu să se ajungă la acest procent, scumpirea putând fi mult mai mică, cel puţin din a doua parte a anului. „Vom recalcula procentul de scumpire la 1 iulie. Anul trecut, spre exemplu, calculele de la jumătatea anului ne-au dus către o ieftinire de 2,2% a curentului”

Sumele pe care fabricile energointensive nu le plătesc pentru certificatele verzi vor trebui acoperite de restul consumatorilor. Pentru anul în curs, aceste sume sunt de circa 75 de milioane de euro, echivalentul a circa 9 TWh de energie care sunt exceptaţi de la plata certificatelor verzi. Micii consumatori de energie electrică din România, gospodării şi IMM-uri, sunt în număr de 9 milioane. În medie, fiecare dintre aceşti consumatori va trebui să achite suplimentar, în 2015, 8,5 euro(circa 36 de lei), în contul plăţilor pe care marea industrie nu le mai face. Adica, circa 3 lei în plus, lunar, la factură. La această sumă adăugăm circa 0,5 lei lunar, 6 lei anual, provenind din scumpirea deja anunţată de ANRE, şi avem suma aproximativă pe care o  vom plăti, consumatori casnici plus firme mici, în plus la curent, în acest an: 3,5 lei, lunar, 42 de lei anual.

Valoarea ajutorului de stat, în fapt, ajutor al celorlalţi consumatori, pentru marea industrie, a fost estimat la 750 de milioane de euro pentru următorii 10 ani.

Este pentru a doua oară în ultimii ani când consumatorilor de energie din România li se impune să sprijine, prin factura la energie electrică, un anumit sector economic.

Din 2011, de când industria regenerabilelor a luat avânt, populaţia si firmele le subvenţionează activitatea, prin sistemul certificatelor verzi. În factura la curent pentru populaţie, ponderea certificatelor verzi a ajuns, în ultimii doi ani, la circa 10%, circa 10 lei lunar sau 2,2 euro, la o factură medie de 100 de lei. Odată cu legea ce a intrat în vigoare de la 1 decembrie, consumatorii  de energie electrică din România, mai puţin 300 de mari fabrici, trebuie să achite în plus încă 0,70 cenţi, ceea ce ridică subvenţia pe care micii consumatori din România trebuie s-o acorde, cumulat, regenerabilelor şi industriei energointensive la aproape 3 euro pe lună.
Devoltarea sectorului energiei regenerabile în România este susţinută de consumatorii de energie electrică. Miza investitorilor este subvenţia de la stat pentru producţia de energie verde care se face prin sistemul certificatelor verzi. Potrivit legii, o centrală eoliană primeşte de la stat 0,5 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în sistem, iar  una solară trei certificate. Preţul unui certificat pe piaţa liberă s-a stabilizat la 28 de euro.
Un certificat verde se emite de Transelectrica după producerea şi livrarea unui MWh de energie regenerabilă. Schema prin care România acordă aceste certificate este completată de obligaţia ca furnizorii de electricitate să achiziţioneze un procent anual de certificate proporţional cu energia livrată. La rândul lor, aceştia îşi recuperează banii de la consumatori prin factura la curent, în aşa fel încât toată populaţia României sprijină producţia de energie verde.

Cum s-a ajuns totuşi la situaţia în care populaţia, fără a fi întrebată dacă doreşte, să sprijine, de trei ani, cu bani, industria regenerabilelor şi, de acum, şi marea industrie?

Dacă în prima situaţie vorbim despre o lege europeană pentru sprijinirea energiilor curate, aplicabilă tuturor statelor membre, în a doua este o iniţiativă a statului român, prin Ministerul Economiei. Industria energointensivă, cu 760.000 de angajaţi, n-ar mai fi putut să suporte efectul cumulat al scumpirii curentului din cauza certificatelor verzi şi căderea preţului la produsele pe care le comercializa şi ameninţa cu închiderea fabricilor sau relocarea lor. In extremis, Ministerul Economiei a creat proiectul de schemă de ajutor de stat care presupune exceptarea de la plata unei anumite cantităţi de certificate verzi pentru un număr de circa 300 de fabrici energointensive. Schema de ajutor de stat a primit acceptul Bruxelles-ului în forma gândită de statul român, iar efectele ei vor deveni vizibile din decembrie.

„Riscam să se închidă fabricile şi să ne trezim cu zeci de mii de şomeri, iar asta ar fi pus o presiune uriaşă pe economie”, arată Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE, insituţia care este responsabilă cu aplicarea acestei legi.

“Toţi consumatorii de energie, alţii decât fabricile care se califică pentru această schemă de ajutor de stat, vor achita certificatele verzi rămase neplătite. Noi avem conturat un studiu de impact, nu foarte riguros, ci doar în linii mari, care relevă că facturile celorlalţi consumatori ar creşte cu 1-2% anual, strict din cauza acestei măsuri”, explică Havrileţ. În acelaşi timp, preţul energiei fluctuează şi din alte motive, diverse taxe, liberalizarea pieţei, astfel încât scumpirea energiei ar putea fi chiar mai mare, nulă sau mai mică.

Industria energointensivă va fi exceptată de la plata unei anumite cantităţi de certificate verzi, ce merge de la 40% până la 85%. Ajutorul de stat este în valoare de 750 de milioane de euro pe 10 ani şi presupune ca certificatele verzi pe care industria nu le plăteşte să fie achitată de restul consumatorilor de energie, inclusiv populaţia.
O necunoscută este numele societăţilor care ar urma să beneficieze de acest ajutor de stat. Deşi Ministerul Economiei a stabilit cadrul general de aplicare a schemei de ajutor de stat, cu nivelurile de intensitate energetica şi gradul de exceptare al lor, cine se califică exact pentru schemă încă nu se ştie. Companiile trebuie să depună o cerere de eligibilitate , care va fi analizată la nivelul departamentelor de specialitate din ME şi ANRE.

Pentru a fi declaraţi eligibili, solicitanţii trebuie să activeze în unul din domeniile: metalurgie, petrochimie, ciment, sticlă, materiale de construcţii, să nu aibă datorii la stat, să nu îşi mute activitatea din spaţiul comunitar, să nu efectueze concedieri ce depăşesc 25% din schema de personal valabilă la momentuld eclarării eligibilităţii şi să încheie parteneriate cu institute de învăţământ pentru realizarea de specializări în domeniul de activitate.  

În plus, solicitanţii vor trebui să depună mai multe date cu privire la consumul lor energetic din ultimii trei ani (ultimul an, dacă firma este nou înfiinţată), afaceri, personal, dovada parteneriatului cu o instituţie de învăţământ şi dovada că are achitate la zi obligaţiile către buget

Exceptarea se realizează diferenţiat, în funcţie de electro – intensitatea operatorilor economici: 85% în cazul unei electro – intensităţi mai mari de 20%, 60% în cazul unei electro – intensităţi de 10 – 20% şi 40% în cazul unei electro – intensităţi de 5 – 10%. Schema de sprijin are valabilitate de 10 ani şi se va aplica de la 1  decembrie 2014. Numărul estimat al beneficiarilor de ajutor de stat acordat în temeiul prezentei hotărâri este 300.

Marii consumatori de energie electrică spun însă nu trebuie să plătească restul consumatorilor pentru această schemă de sprijin, ci doar să se diminueze din subvenţia pentru energie produsă din surse regenerabile.
“Adoptarea unui set de măsuri comune cu cele din cadrul Uniunii Europene are rolul de a permite companiilor industriale să aibă un tratament similar cu cel al competitorilor din UE, fără a afecta restul consumatorilor din România”, spune Marian Năstase, membru al conducerii Alro Slatina, cel mai mare consumator de electricitate din România, dar si preşedinte al Asociaţiei Marilor Consumatori. “Această măsură, luată în conformitate cu prevederile Comisiei Europene, nu este o subvenţie acordată industriei din ţara noastră, ci este, în realitate, o diminuare a subvenţiei primite de producătorii de energie regenerabilă. Conform principiilor europene, consumatorilor industriali li se permite să îşi menţină, astfel, activitatea, evitându-se delocalizarea şi eliminându-se supracompensarea energiei verzi”, a spus Năstase.

Potrivit acestuia, conform Ghidului adoptat de CE, ţările care şi-au îndeplitit sau sunt aproape de a-şi îndeplini ţinta de energie regenerabilă în total producţie de energie, printre care se află şi România, nu vor trebui să redistribuie certificatele verzi de care va fi scutită industria.