Cum toacă statul banii investiţi de români în pensia privată: Fondul de Garantare a Pensiilor mănâncă milioane de lei degeaba

Cele nouă persoane implicate în conducerea şi administrarea Fondului de Garantare a Drepturilor în Sistemul de Pensii Private au consumat în 2013 peste 1,4 milioane de lei iar suma s-a păstrat şi în 2014. Principala sarcină a angaţilor structurii subordonate ASF este să plaseze puţin peste 1 milion de lei în depozite şi titluri de stat.
Şerban Buşcu - Dum, 25 ian. 2015, 22:01
Cum toacă statul banii investiţi de români în pensia privată: Fondul de Garantare a Pensiilor mănâncă milioane de lei degeaba

Mircea Oancea, directorul general al Fondului de Garantare a Drepturilor în Sistemul de Pensii Private, încasează lunar aproximativ 17.000 de lei sau echivalentul a 4.000 de euro, au arătat pentru ECONOMICA.NET surse din piaţă. Potrivit acestora, directorul economic al Fondului, Gabriela Crăciunică, ridică, la rândul ei, în jur de 15.500 de lei iar directorul financiar, Decebal Barbu, încasează lunar aproximativ 12.000 de lei, în timp ce contabila instituţiei primeşte circa 5.500 de lei în fiecare lună.

De altfel, bugetul total alocat cheltuielilor cu personalul de către instituţia care trăieşte din contribuţiile administratorilor de fonduri de pensii din România este supradimensionat, având în vedere că structura FGDSPP presupune 3 angajaţi, 3 directori şi 3 membrii ai Consiliului de Adsministraţie). Conducerea este asigurată de Mihai Constantin Şeitan – preşedinte Consiliu de Administraţie (desemnat de către ASF), Mircea Tudor Moldovan – membru CA (desemnat de către APAPR), Ioan Raceu – membru CĂ (desemnat de către Ministerul de Finanţe) şi Mircea Oancea – director general (fost preşedinte al CSSPP). Mai există, de asemenea, un director economic – Gabriela Bleaja Craciunică şi un director financiar – Decebal Barbu.

Mai „preţioşi” decât oamenii din Banca Naţională

În 2013, bugetul alocat cheltuielilor cu personalul a atins 1,4 milioane de lei, iar în 2014 instituţia şi-a propus să rămână la acelaşi nivel. Cu alte cuvinte, fiecare angajat al Fondului consumă anual în jur de 155.000 de lei sau aproape 35.000 de euro. Prin comparaţie, fiecare angajat al Băncii Naţionale a României are alocaţi, în medie, sub 120.000 de lei anual în ciuda faptului că responsabilităţile lor sunt cu mult mai mari decât cele ale angajaţilor şi conducerii FGDSPP.

În fapt, sarcinile angajaţilor de la fond sunt minimale. Cel mai mult de muncă are directorul financiar care, la intervale de un an, trebuie să se ocupe cu plasare lichidităţilor administrate în bănci. Lichidităţile administrate nu sunt nici ele atât de mari încât să ridice probleme privind plasarea în diverse forme de investiţii. Suma este mai mică chiar şi decât bugetul de cheltuieli cu personalul.

FGDSPP a fost constituit prin lege pentru a ajuta la acoperirea integrală a pagubelor suferite de  contributori în situaţia în care unul dintre fondurile de pensii administrate privat ar avea probleme. Fondul nu este însă nici pe departe principala „centură de siguranţă”.

Primul sistem de apărare este provizionul tehnic constituit de administratori,care a ajuns la 274,7 milioane de lei. Aceste sume provin din sursele proprii ale administratorilor şi sunt ţinute în conturi bancare. Fondul intervine doar în situaţia în care provizionul nu este suficient pentru a acoperi pagubele. Capitalul fondului, calculat de actuarul ASF, este de 3 milioane de lei şi trebuie constituit în opt ani de la înfiinţare adică până în 2017. În acest moment, FGDSPP administrează doar 1,2 milioane de lei.

Lipseşte singurul specialist important

Atât directorul general al Fondului cât şi directorul economic provin din fosta Comisie de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, desfiinţată o dată cu înfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară. Actualul director economic, Gabriela Crăciunică, a condus structura până la venirea lui Mircea Oancea. În momentul în care Oancea a fost numit la Fond, a fost înfiinţat şi postul de director economic, până atunci inexistent în organigramă.

Din informaţiile ECONOMICA.NET, Crăciunică este rudă apropiată cu soţia directorului Oancea. Poate cel mai „ciudat” lucru însă este faptul că din Fond lipseşte tocmai postul cel mai important, anume acela de actuar, adică specialistul care se ocupă cu evaluarea riscurilor şi transpunerea lor în formule financiare, exact ceea ce trebuie să facă fondul. Momentan această activitate este realizată de către unul dintre actuarii ASF însă informaţiile noastre arată că se doreşte contractarea unui actuar independent care ar trebui să fie plătit din suplimentarea sumelor aflate la bugetul FGDSPP.

Te-ar mai putea interesa și
Mai multe state UE, printre care și România, cer măsuri pentru sprijinirea producătorilor auto de pe continent, afectați de normele privind poluarea
Mai multe state UE, printre care și România, cer măsuri pentru sprijinirea producătorilor auto de pe continent, afectați ...
O coaliţie de şapte state membre UE, inclusiv România, cere acţiuni pentru prezervarea competitivităţii industriei auto a blocului comunitar, într-un moment în care sunt necesare investiţii......
Valentin Tătaru (ING): Dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine
Valentin Tătaru (ING): Dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine
Producţia industrială în România a ajuns la nivelul din 2014 şi nu mergem în direcţia de a recupera, ci probabil vom ...
Producătorul de inputuri organice Norofert încheie primele nouă luni din 2024 cu o creștere a cifrei de afaceri de 10% și a profitului net de 24%
Producătorul de inputuri organice Norofert încheie primele nouă luni din 2024 cu o creștere a cifrei de afaceri de 10% ...
Norofert, principalul producător de inputuri organice și furnizor de biotehnologie pentru agricultură, a înregistrat ...
Ciolacu anunță că aderarea completă a României la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025 a fost agreată în COREPER
Ciolacu anunță că aderarea completă a României la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025 a fost agreată în COREPER
Aderarea completă a României la Spaţiul Schengen de la 1 ianuarie a fost agreată la Bruxelles, în Comitetul Reprezentanţilor ...