Creare forţei de reacţie rapidă a fost decisă la summitul NATO din luna septembrie 2014, măsura fiind menită să dea încredere statelor din flancul estic al Alianţei care se tem de acţiuni agresive din partea Rusiei. Forţa va fi constituită din unităţi terestre, aeriene, navale şi trupe speciale, urmând să dispună de echipamente prepoziţionate în unele state est-europene membre ale Alianţei, printre care şi România.
Răspunsul iniţial ‘va fi dat în circa şapte zile’, dar o desfăşurare mai rapidă a unităţilor va fi posibilă ‘dacă există date sau avertismente din partea serviciilor de informaţii care să impună o acţiune mai rapidă’, a indicat în faţa presei generalul Breedlove, după reuniunea comitetului militar al Alianţei.
Această forţă va deveni operaţională din anul 2016, iar efectivele ei vor fi de 4-5 mii de militari, până atunci fiind activă o forţă de reacţie rapidă provizorie constituită din trupe germane, olandeze şi norvegiene. Detaliile definitive privind forţa permanentă de reacţie rapidă urmează să fie stabilite de miniştrii apărării la reuniunea din luna februarie.