Ce-i sfătuieşte avocatul Piperea pe cei cu credite în franci elveţieni

„Puteţi să vă adunaţi în grupuri de 200-300 de persoane pentru a putea să fiţi importanţi, să puteţi negocia. Degeaba vi se spune că soluţiile sunt individuale, că soluţiile sunt la îndemâna băncilor, nu negociază nimeni cu dumneavoastră până nu sunteţi un grup mare!”, a fost mesajul lui Piperea către cei 3.000 de protestatari adunaţi în faţa Parlamentului.

El i-a îndemnat totodată pe clienţii cu credite în franci elveţieni să nu se aştepte la soluţii reale din partea parlamentarilor.

De asemenea, a făcut referire la potenţialul risc pentru aprecierea cursului euro-leu în urma măsurilor anunţate joi de Banca Centrală Europeană şi impactul acestuia asupra clienţilor cu credite în euro.

„Sunteţi consideraţi şi acum cantitate neglijabilă. Eu am credit în euro, dar să ştiţi că mă tem foarte tare pentru ceea ce se va întâmpla săptămâna următoare, pentru că s-au întâmplat nişte lucruri la Banca Centrală a Europei şi ce s-a întâmplat la banca centrală a Elveţiei cu o săptămână în urmă a fost ca un fel de preambul pentru ce va fi săptămâna viitoare. Aşa că oţi fi dumneavoastră cantitate neglijabilă, dar să vedem ce se va întâmpla când va apărea o problemă similară cu cei care au credite în euro, care sunt 60% din totalul creditelor, nu mai sunt neglijabile deloc!”, a spus Piperea.

Avocatul Gheorghe Piperea este unul dintre cei care au reprezentat, în instant, mai mulţi clienţi în procesele cu băncile.

Mitingul, organizat de Grupul Clienţilor cu Credite în CHF (cu circa 16.000 de membri) pe reţeaua de socializare Facebook, a reunit români din multe zone ale ţării, care au venit împreună cu familia, copiii şi prietenii, de la Bacău, Brăila, Constanţa, Cluj, Sfântu Gheorghe, Harghita, Tulcea, Baia Mare, Slatina, Piteşti, Timişoara, Oradea, Iaşi, Turda sau Galaţi.

„BNR+Bănci+Clienţi=Vinovaţi! De ce doar noi suntem penalizaţi?”, „Banca=Cămătar legalizat de BNR şi de Stat!”, „Nu vrem banii de la stat, vrem sistem reglementat!”, „BNR reglementează doar cum băncile dictează!”, „Vreau rata să îmi plătesc, Copilul din ce-l hrănesc?”, „Je Swiss dator vândut!”, „Rate CHF la curs istoric!, „Eram educat, dar dezinformat. Banca m-a înşelat!”, „Voi aveţi puterea, noi avem durerea!” sunt doar câteva dintre mesajele pe care îndatoraţii la bănci în franci elveţieni le afişează pe pancarte.

Grupul a depus marţi, prin reprezentanţii săi, o cerere la Guvern, Camera Deputaţilor şi Senat, prin care propune spre dezbatere şi adoptare în regim de urgenţă, de maxim două săptămâni, un text de iniţiativă legislativă care să soluţioneze situaţia „gravă” în care să regăseşte o mare parte a clienţilor care au contractat credite în monede străine (franci elveţieni, euro sau dolari).

Clienţii instituţiilor de credit cer astfel, prin măsurile propuse, ca băncile să le ofere posibilitatea de a opta pentru conversia creditelor în valută în moneda naţională, la cursul de la data semnării contractelor apreciat cu cel mult 20%, indiferent de tipul creditului, ipotecar sau de nevoi personale.

Totodată, ei solicită interzicerea aplicării de către bancă a unor comisioane şi garanţii suplimentare, precum şi de costuri şi alte cheltuieli netransparente în procesul de conversie. O altă cerere este ca dobânda anuală efectivă (DAE) pentru creditul în lei să nu depăşească nivelul DAE aplicat anterior.

În România, peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, potrivit datelor BNR, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci, dintr-un total de 14 instituţii de credit care au acordat finanţări în franci elveţieni. În realitate, numărul debitorilor cu credite în CHF ajunge la circa 200.000, având în vedere că mai multe instituţii de credit au externalizat o parte din aceste împrumuturi către băncile-mamă.

Cursul pentru francul elveţian anunţat vineri de BNR a crescut cu 1,5%, la 4,5817 lei, înregistrând astfel al şaselea maxim consecutiv în ultimele şapte şedinţe. Referinţa a crescut cu 6,65 bani, de la 4,5152 lei joi, plasându-se astfel pentru a doua şedinţă consecutiv peste nivelul euro.

Francul s-a apreciat puternic începând de joi, 15 ianuarie, când banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro, introdus în septembrie 2011, la momentul la care francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

Francul elveţian a crescut cu 22,4% faţă de leu comparativ cu nivelul anunţat de BNR pe 14 ianuarie, înainte de hotărârea Băncii Naţionale a Elveţiei.

Dacă un român cu credit în CHF plătea până la acel moment pentru o rată medie de 500-600 de franci între 1.900 lei şi 2.250 lei pe lună (calcul la cursul BNR din 14 ianuarie), peste numai o zi suma de achitat pentru aceeaşi rată a urcat brusc cu 300-350 de lei, la 2.200 – 2.600 de lei.

Cum aprecierea monedei elveţiene a continuat pe parcursul zilelor următoare, clienţii băncilor au fost nevoiţi să suplimenteze suma respectivă, la cursul de vineri, cu încă 90-150 de lei, însă la cursul de schimb afişat de bănci sau de casele de schimb valutar, contravaloarea ratei a crescut mai mult.

OTP Bank a fost prima instituţie de credit care a anunţat, vinerea trecută, o măsură de reducere a impactului cursului de schimb franc elveţian – leu asupra ratelor clienţilor cu credite în CHF. Astfel, banca va aplica reducerea marjei de dobândă cu 1,5 puncte pe o perioadă de trei luni, iar clienţii pot solicita această facilitate până la 27 februarie 2015, în unitatea în care au semnat iniţial contractul de credit. Aceeaşi soluţie a fost anunţată vineri şi de Millennium Bank, bancă achiziţionată de OTP.

Raiffeisen Bank a redus începând de vineri dobânda pentru clienţii cu credite în CHF, cu cinci luni înainte de termenele contractuale, Volksbank Romania va menţine pentru o perioadă de trei luni, până la 17 aprilie, cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, iar Piraeus Bank va propune soluţii individuale pentru clienţii cu împrumuturi în CHF.