Monica Iacob Ridzi, condamnată la 5 ani de închisoare cu executare

De asemenea, judecătorii au menţinut condamnarea de 5 ani de închisoare cu executare pentru Ioana Vârsta, fostă consilieră a Monicăi Iacob Ridzi.

Instanţa i-a respins apelul lui Ridzi şi a menţinut decizia primei instanţe din 27 ianuarie 2014.

În schimb, Paul Diaconu, şef al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie – septembrie 2009), a fost condamnat la trei ani închisoare cu suspendare, după ce acesta şi-a recunoscut vina în instanţă şi a achitat un prejudiciu de 23.000 lei. La instanţa de fond, Paul Diaconu primise 2 ani şi 6 luni închisoare cu executare.

De asemenea, Daniela Elena Popa a fost condamnată la 2 ani închisoare cu suspendare, iar George Răzvan Nica Udangiu a primit 3 ani închisoare.

Celelalte condamnări au rămas neschimbate faţă de instanţa de fond, toate pedepsele fiind cu suspendare: Marius Mărcuţă – 3 ani, Florin Cătălin Mircea – 2 ani şi 6 luni, Octavian Petru Dragomir – 3 ani, Claudia Radu – 2 ani şi 6 luni, Petre Toia – 3 ani, Bogdan Iacobescu – 3 ani, Marius Cristian Negrea – 3 ani.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi, în calitate de ordonator principal de credite, a hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

‘A fost alocată, în acest scop, societăţilor comerciale Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL, suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sporturilor a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen’, susţin procurorii.

DNA menţionează că, în acest fel, s-a urmărit crearea unei confuzii cu privire la identitatea prestatorilor pentru ca în final, să se poată plăti către SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL sumele substanţiale prevăzute în contracte, chiar şi în absenţa unor contraprestaţii.

‘În plus a decis divizarea achiziţiei în trei contracte, pentru a crea aparenţa organizării unor manifestări de amploare la nivel naţional care să justifice plata, către cele doua firme, a întregii sume alocate. Contractele includeau prestaţii supraevaluate, despre care ministrul ştia că nu vor fi executate ori că vor fi realizate, în locul firmelor, de structurile proprii ale MTS, cu implicaţii financiare minime, având ca sursă tot bugetul MTS. Ulterior atribuirii contractelor, fostul ministru al Tineretului şi Sportului a dispus plata sumei de aproximativ 3 milioane lei plus TVA prevăzută în cele trei contracte, deşi cunoştea că firmele au efectuat prestaţii minime în valoare totală de peste 536.000 lei plus TVA’, mai susţin anchetatorii.

DNA menţionează că diferenţa dintre acela două sume şi anume peste 2,7 milioane lei, aproximativ 650.000 euro, reprezintă prejudiciu în dauna MTS şi constă în contravaloarea unor prestaţii neefectuate, supraevaluate sau care nu aveau legătură cu evenimentul.

‘Corelativ, SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL au obţinut foloase materiale în acelaşi cuantum. Exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu a constat şi în aceea că inculpata Iacob-Ridzi a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Naţionale a Tineretului pentru realizarea şi difuzarea unor produse publicitare prin care şi-a promovat imaginea de om politic, fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice. Faptul că aceasta şi-a promovat imaginea de om politic prin difuzarea unui spot TV la posturi de televiziune a fost stabilit de Curtea de Apel Bucureşti prin sentinţa civilă pronunţată la 26 ianuarie 2010, definitivă şi irevocabilă’, se mai arată în comunicat.

DNA subliniază că, începând cu luna ianuarie 2009, după ocuparea funcţiei de ministru, inculpata Iacob-Ridzi a implicat în activităţile de organizare şi gestionare a fondurilor instituţiei persoane din afara acesteia, între care şi pe inculpata Vârsta, care a asigurat, în baza unei înţelegeri prealabile cu aceasta, punerea în aplicare a planului conceput de ministrul Tineretului şi Sportului.

‘Cu începere din luna aprilie 2009, cele două au atras în activităţile ilegale şi alţi angajaţi cu funcţii de decizie şi de execuţie în cadrul MTS, respectiv pe inculpaţii Diaconu, Mărcuţă, Toia, Dragomir, Mircea, Popa şi Radu. Pe de altă parte, cu promisiunea atribuirii unor contracte publice în condiţii extrem de avantajoase, au fost angrenaţi şi reprezentanţii unor firme private, respectiv inculpaţii Iacobescu, Nica-Udangiu şi Negrea. Aceştia din urmă, alături de funcţionarii sus menţionaţi din minister, au participat efectiv la simularea organizării şi derulării de către MTS a unei proceduri de cerere de oferte, pentru a acoperi caracterul ilegal al activităţilor’, au constatat procurorii anticorupţie.

Sursa citată mai precizează că planul respectiv a fost iniţiat de Monica Iacob-Ridzi, care s-a implicat ca autor sau instigator la falsificarea a 15 înscrisuri oficiale, între care note de oportunitate şi fundamentare a achiziţiei, ofertele celor două firme, documentaţia de atribuire şi contractele ca atare.

DNA mai arată că, ulterior declanşării cercetărilor de către procurori, în 13 iulie 2009, inculpata Iacob-Ridzi, cu ajutorul lui Marius Mărcuţă, a întreprins acţiuni în scopul zădărnicirii aflării adevărului, cei doi acţionând astfel încât să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre co-inculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, dar şi din memoria calculatoarelor.

Monica Iacob Ridzi, ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 – iulie 2009, a fost trimisă în judecată în mai 2011 de procurorii DNA pentru săvârşirea mai multor infracţiuni: abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice fără drept.