„Luni a fost bank holiday în grecia, de lăsata secului. Probabil că marţi, dacă nu se ajungea la un acord, nicio bancă din Grecia nu mai era deschisă”, a declarat Cinteză, în cadrul unui seminar organizat de Finmedia.
Oficialul BNR spune că perspectiva ca băncile elene să nu mai primească finanţare de la BCE, în cazul în care nu se ajungea la un acord politic între guvernul condus de Alexis Tsipras şi şefii guvernelor din zona euro, pentru acordarea unui împrumut pentru patru luni, era ameninţătoare şi pentru România. Aşa că BNR a stat în video-conferinţe cu Autoritatea Bancară Europeană câteva ore pe zi.
„Capitalul grecesc are o cotă destul de mare în România, de aproximativ 13%. Doar o bancă cu cotă de 0,5% – Bank of Cyprus – am văzut ce show a creat, de înnebunisem”, spune Cinteză, referindu-se la episodul în care banca cipriotă a intrat în proces de rezoluţie, iar depozitele românilor au fost blocate câteva săptămâni, în 2013. Cota capitalului grecesc este de 17,6% din totalul capitalului din sistemul bancar şi de 21,8% din total capital străin.
Cinteză spune, însă, că situaţia băncilor cu capital grecesc este, totuşi, diferită faţă de cea a Bank of Cyprus, ultima fiind sucursală, iar primele persoane juridice române.
„Avantajul pe care îl are România este că (băncile greceşti) sunt subsidiare. Media de solvabilitate e de 16%. Au o calitate a activelor bună şi o provizionare foarte bună”, adaugă el. Spre deosebire, în Bulgaria, Alpha Bank are deschisă o sucursală, care este pe locul patru după active în sistem, iar Banca centrală bulgară nu are pârghii de intervenţie.
Acordul încheiat de Grecia are un caracter temporar, iar Cinteză se declară sceptic că în această perioadă pot fi rezolvate problemele cu care se confruntă această ţară, astfel că BNR va urmări în continuare situaţia.
Astfel, dacă s-ar ajunge în Grecia la o soluţie ca în Cipru, prin care băncile să fie capitalizate cu banii deponenţilor, iar aceştia să fie transformaţi în acţionari, Cinteză spune că există capacitatea BNR de a interveni direct în băncile locale şi să protejeze deponenţii: „Sunt sub puterea noastră de decizie”.
Aceste instituţii de credit locale ar putea beneficia de lichditate de la BNR, dacă s-ar confrunta cu retrageri masive de bani.
„Toate au fost finanţate de mamă foarte mult. Au titluri de stat care le-ar permite să facă lejer faţă unor retrageri masive de lichditate. Calitatea activelor e atât de bună încât sunt convins că BNR ar accepta să acţioneze şi ca împrumutător de ultimă instanţă – lender of last resort”, a adăugat şeful Direcţiei de Supraveghere.
Băncile române cu captial grecesc sunt Alpha Bank, Bancpost (deţinută de EFG), Piraeus Bank, Banca Românească (deţinută de National Bank of Greece).