Ministerul Sănătăţii reia programul de fertilizare in vitro şi face depistare precoce pentru cancerul colorectal şi de sân

Ministerul Sănătăţii reia Programul de fertilizare in vitro

În 2011, MS a lansat, în premieră, Programul de fertilizare in vitro (FIV) şi transfer embrionar. Programul a avut un buget de 4 milioane de lei, în 2011, din care au fost realizate şi decontate 296 de proceduri de FIV, în clinicile admise pentru derularea programului. 

În cadrul programului demarat în 2011, Ministerul Sănătăţii a susţinut financiar o singură procedură de FIV, în două etape: 4.920 lei după realizarea procedurii de fertilizare (prelevarea ovocitelor prin puncţie foliculară; recoltarea spermei şi procesarea acesteia; inseminarea ovocitelor; transferul embrionar) şi 1.230 lei după confirmarea finalizării procedurii FIV/ET cu o sarcină, urmată de naştere.

Programul de fertilizare în vitro a fost întrerupt în anul 2013.

În afară de Elveţia, Polonia şi Irlanda, statele europene finanţează proceduri de reproducere asistată.
De exemplu, în prezent, în Danemarca, peste 4% dintre copii se nasc în urma procedurilor de FIV.
În ţările scandinave, ponderea copiilor născuţi prin FIV depăşeşte 3%, iar în Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, ponderea copiilor născuţi prin FIV variază între 1 şi 1,7%, în timp ce în Ungaria se află sub 1%.
Rata de succes a acestor proceduri la nivel european este de 33-35%, potrivit MS.

Subprograme-pilot pentru screening-ul cancerului colorectal şi cancerului de sân

MS va demara subprograme-pilot pentru depisarea precoce a cancerului colorectal şi cancerului de sân, în acest an.
Ministerul de resort vrea să extindă screening-ul pentru cancerul colorectal şi de sân la nivel naţional sau subnaţional, în orizontul anilor 2017-2020.
Este imperativă depistare precoce prin screening populaţional a cancerelor de sân şi colorectal, atrag atenţia autorii Strategiei Naţionale de Sănătate, asumate de Guvern pentru următorii cinci ani.

Din punct de vedere al structurii morbidităţii şi mortalităţii, pe sexe, în raport cu localizarea tumorală, statistici citate într-un referat din mandatul ministrului Ladislau Ritli şi al preşedintelui CNAS Lucian Duţă, arată că:
– la femei, prima cauză de deces prin tumorile maligne este cancerul mamar, urmat, ca frecvenţă, de tumorile maligne ale aparatului genital (col uterin, corp uterin, ovar) şi de cancerul colorectal;
– la bărbaţi, pe primul loc al ratelor de mortalitate prin cancer se situeaza cancerul bronhopulmonar, urmat de cancerele colorectal şi de prostată.

Rata mortalităţii standardizate pentru formele principale de cancer (bronho-pulmonar, colorectal) este mai mare în România decât în statele membre ale UE, cu excepţia cancerului de sân la femei, se arată în Strategia Naţională de Sănătate.

Informaţii despre depistare precoce şi factorii de risc pentru cancerul la sân care pot fi schimbaţi, aici. 

Screening-ul prin mamografii regulate a scăzut mortalitatea prin neoplasm de sân cu cel puţin 30% la femeile de 50 de ani sau mai în vârstă, conform statisticilor citate de Liga Română de Cancer. 

Elevii vor fi vaccinaţi de medicul de familie şi nu la cabinetul de medicină şcolară

Din 2015, doar medicii de familie vor asigura vaccinarea cuprinsă în calendarul naţional de vaccinare, precum şi vaccinarea la grupele la risc.
Vaccinarea prin campanie şcolară are multe dezavantaje, precum: lipsa cabinetelor de medicină şcolară, dificultăţi în urmărirea antecedentelor vaccinale ale copiilor, problema copiilor neşcolarizaţi, a copiilor născuţi în ani diferiţi, care învaţă în aceeaşi clasă, complianţa scăzută la vaccinare a părinţilor copiilor înscrişi la un alt medic decât cel care realizează vaccinarea în campanie, dificultăţi în recuperarea restanţierilor, dificultăţi în supravegherea şi raportarea de medicul vaccinator a cazurilor de reacţie indezirabilă, se argumentează în Nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Din 2015, vom avea subprogram de radioterapie în cadrul Programului naţional de oncologie. Subprogramul va beneficia de alocarea unui buget distinct.
Acest demers constituie un prim pas în încurajarea abordării intergate a patologiei oncologice, al cărei diagnostic şi tratament implică asigurarea accesului la servicii integrate centrate pe pacient, argumentează oficialii MS în Nota de fundamentare a proiectului de HG privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016.

Tot din acest an, MS include tratamentul instabilităţilor articulare cronice prin implanturi de fixare, în Programul naţional de ortopedie. 

Nu în ultimul rând, MS include din 2015 tratamentul de stimulare cerebrală profundă la bolnavii cu distonii generalizate sau distonii focale/segmenatre rezistente la terapia cu toxină botulinică, în Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă.

Iată lista programelor naţionale de sănătate asumate şi finanţate de Ministerul Sănătăţii:

Programul naţional de imunizare;
Programul național de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare;

Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control ale infecţiei HIV;
Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei;
Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizare a utilizării antibioticelor şi a antibioticorezistenţei;
Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă;
Programul naţional de securitate transfuzională;
Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului prin screening organizat;

Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică;

Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;

Programul naţional de boli endocrine;
Programul naţional de tratament dietetic pentru boli rare;
Programul naţional de management al registrelor naţionale;
Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate;

Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului.

Programele naţionale de sănătate asumate şi finanţate de CNAS sunt:

Programul naţional de boli cardiovasculare;
Programul naţional de oncologie;
Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive);
Programul naţional de diabet zaharat;
Programul naţional de tratament al bolilor neurologice;
Programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei;
Programul naţional de tratament pentru boli rare;
Programul naţional de sănătate mintală;
Programul naţional de boli endocrine.