Echilibrul militar din regiunea Mării Negre s-a schimbat în favoarea Rusiei – Ioan Mircea Paşcu

Subcomisia pentru securitate şi apărare a Parlamentului European a dezbătut luni proiectul de raport al europarlamentarului PSD Ioan Mircea Paşcu, vicepreşedinte al Parlamentului European şi al Comisiei pentru afaceri externe (AFET), privind situaţia strategică militară în bazinul Marii Negre după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia, scrie Agerpres.

Reprezentanţii principalelor grupuri politice din Parlamentul European au subliniat importanţa documentului, au apreciat şi susţinut politic atât substanţa raportului Paşcu, cât şi recomandările acestuia, se arată într-un comunicat transmis de Biroul de presă al PSD.

‘În timp ce la Moscova se aniversează un an de când Rusia a anexat ilegal Crimeea, noi credem că ar fi mai potrivit să vorbim despre o comemorare. Aceasta comemorare este cu atât mai semnificativă, cu cât preşedintele (rus Vladimir) Putin a recunoscut recent participarea directă a ofiţerilor de informaţii ai forţelor armate ruse în Crimeea înainte de anexare (în pofida nenumăratelor declaraţii oficiale de până acum, care au negat orice implicare directă a militarilor ruşi)’, a punctat Ioan Mircea Paşcu în intervenţia sa.

‘Dacă analizăm situaţia actuală din Europa de Est, atât cea din flancul nordic, cât şi din flancul sudic, putem vedea că pentru statele din flancul nordic, îndeosebi pentru statele baltice care au făcut parte din fosta Uniune Sovietică, există o teamă justificată şi foarte importantă privind acţiunile viitoare ale Rusiei, pentru că nu se poate şti unde se va opri politica acesteia de recuperare, de ‘reconquista”, a adăugat el.

‘În acelaşi timp, anexarea ilegală a Crimeii a generat o schimbare strategică majoră concretă în flancul sudic. Prin anexarea întregii peninsule şi nu doar a Sevastopului şi a celorlalte două baze navale adiacente pe care le-a avut înainte, Rusia şi-a creat practic o platformă avansată de tipul Kaliningrad de la Marea Baltică, însă de data aceasta în Marea Neagră’, a mai spus Ioan Mircea Paşcu.

El a atras totodată atenţia că ‘situaţia din Marea Neagră devine din ce în ce mai complexă’. ‘Până la al doilea acord de la Minsk, Rusia a presat foarte mult pentru un coridor terestru care să unească Crimea cu teritoriul controlat de Rusia în Ucraina (cu Mariupolul ca oraşul cheie pentru acest efort) şi a testat un al doilea coridor care ar uni Crimeea cu Transnistria (cu punctul cheie la Odesa), fără să aibă o operaţiune militară de amploarea celei de la Mariupol’, a precizat eurodeputatul PSD.

‘Acum un an, prezenţa forţelor ruse din Crimeea era limitată la baza navală de la Sevastopol şi la alte două baze navale adiacente pentru flota rusească a Marii Negre, la 2-3 aeroporturi şi o brigadă de infanterie marină care apără bazele existente. După un an de la anexarea ilegală a Crimeii, situaţia strategică şi militară din bazinul Mării Negre s-a schimbat dramatic: forţa de apărare a flotei ruse la Marea Neagră devine în realitate o grupare militară de lovire, cu potenţial ofensiv însemnat, inclusiv de debarcare, în cazul în care Rusia intră în posesia navelor franceze de tip Mistral’, a subliniat Paşcu.

‘Cred că echilibrul militar din regiune s-a schimbat în favoarea Rusiei, deşi NATO îşi păstrează superioritatea militară generală inclusiv prin capacităţile care pot fi aduse în Marea Neagră din alte zone. NATO a răspuns prin măsuri de reasigurare strategică, inclusiv prin exerciţii militare’, a mai declarat el.

Ioan Mircea Paşcu a adăugat că, în contextul modificării situaţiei strategice, ‘trebuie, de asemenea, să luăm în considerare războiul hibrid purtat de Rusia în Crimeea şi în estul Ucrainei şi acţiunile de dezinformare care continuă în domeniul propagandei’.

‘Raportul va fi dezvoltat în etapa următoare prin includerea unor elemente privind dimensiunea nucleară a anexării ilegale a Crimeii, având în vedere declaraţiile unor oficiali ruşi, a situaţiei minorităţilor, îndeosebi a situaţiei tătarilor şi a întregii populaţii din Crimeea, a situaţiei din Georgia şi a implicaţiilor economice ale anexării’, a continuat el.

‘În 2008, la summitul NATO de la Bucureşti, Ucraina şi Georgia au cerut să primească planul de aderare la Alianţă (Membership Action Plan – MAP). Puţin a decis să schilodească fizic aceste două ţări urmărind să le facă neeligibile pentru a deveni membre NATO. Acest fapt generează o dilemă morală şi practică dificilă pentru NATO’, a spus eurodeputatul.

‘În ciuda nerecunoaşterii internaţionale a anexării ilegale a Crimeii şi a impunerii de sancţiuni, precum şi a semnării acordului Minsk 2 (care se referă la încetarea luptelor doar în estul Ucrainei), situaţia peninsulei nu s-a schimbat. De aceea, orice dez-escaladare poate avea loc, în afara respectării stricte a prevederilor Acordului Minsk 2, numai în condiţiile revenirii la situaţia iniţială (status quo ante) a Crimeii ca parte a Ucrainei, precum şi ale menţinerii măsurilor de reasigurare strategică pentru aliaţii estici ai NATO’, a concluzionat vicepreşedintele Parlamentului European.