Scăderea preţului petrolului şi politicile de dezvoltare vor genera o creştere de 1,5% a PIB în zona euro

Creşterea PIB în T4 a fost în linii mari, în conformitate cu estimările EEF, cu o creştere de 0,5% pe trimestru, după o creştere mult mai mare de 2,2% în T3. Pe ansamblu, în 2014, economia a înregistrat o creştere de 3%, marcând o uşoară creştere marginală faţă de 2013. Deşi o analiză a componentelor PIB din T4 nu este încă disponibilă, prognoza EY estimează că industria, exporturile şi cheltuielile de consum au fost toate destul de scăzute, relevă analiza.

Se va înregistra şi o creştere accelerată a cheltuielilor de consum din Zona Euro, de la 0,9% în 2014, la 1,6 în 2015, pe măsură ce gospodăriile vor beneficia de cheltuieli mai mici la energie.

‘După un an de redresare timidă în 2014, Zona Euro a păşit în 2015 impulsionată de două motoare importante de creştere – scăderea bruscă a preţului petrolului şi programul de relaxare cantitativă (QE), conform prognozei EY – Eurozone Forecast (EEF). Aceşti doi factori vor susţine redresarea economiei interne, proces început în 2014, şi vor accelera creşterea PIB-ului de la 0,9% în 2014 la 1,5% în acest an, urmat de 1,8% în 2016’, potrivit EY – Eurozone Forecast (EEF).

Perspectiva de creştere pe termen mediu rămâne în continuare constrânsă de o serie de factori structurali, în special de necesitatea restrângerii poverii fiscale şi de efectul puternic pe care rata înaltă a şomajului – care scade treptat – o are asupra creşterilor salariale.

Aceşti factori vor genera un ritm de creştere anual situat în jurul valorii de 1,6% în perioada 2017-2019. Între timp, criza din Ucraina şi negocierile dificile privind datoriile Greciei vor continua să reprezinte un risc pentru stabilitatea economică şi financiară în următoarea perioadă de timp.

Îmbunătăţirea treptată a economiei Zonei Euro, odată cu revenirea nivelului de încredere a consumatorilor şi a pieţei forţei de muncă, va fi susţinută în 2015 de scăderea preţului petrolului, care se aşteaptă să atingă o medie de 55 de dolari pe baril, comparativ cu aproximativ 100 de dolari pe baril în 2014. În acest context, EEF prognozează o creştere de 1% până la 1,5% a veniturilor reale ale consumatorilor din Zona Euro în 2015.

La nivel general, EEF estimează o creştere a veniturilor reale ale gospodăriilor de 2,5% în acest an, în măsură să permită o creştere a cheltuielilor de consum de la 0,9% în 2014 la 1,6% în acest an. Însă, pe măsură ce gradul crescut al ofertei forţei de muncă va continua să ţină pe loc veniturile salariale în următorii ani, o creştere a cheltuielilor de consum este de aşteptat să rămână constantă în jurul valorii de 1,5% începând cu 2016.

Rata de schimb euro/dolar poate veni în ajutorul exportatorilor. Efectul negativ al scăderii preţului la petrol a constat în scăderea accentuată a inflaţiei, de la un nivel deja coborât, de 0,4% în octombrie, la -0,6% în ianuarie, şi în intensificarea temerilor legate de efectele prelungite ale scăderii preţurilor în Zona Euro. Prin intermediul economiei reale şi al impactului cursurilor de schimb, inflaţia în Zona Euro este aşteptată să crească de la -0,2% în 2015 la 1,1% în 2016 şi la 1,7% până în 2019.

În condiţiile în care toţi ceilalţi factori rămân la fel, acest context ar trebui să slăbească moneda europeană de la o rată medie de schimb de 1,14 dolari pentru un euro în februarie, la o rată puţin peste un dolar pentru un euro, până la sfârşitul lui 2015, fapt care, conform EEF, ar conferi exportatorilor un stimulent puternic de creştere a competitivităţii pe piaţa globală.

În 2014, consumul casnic în România a înregistrat o creştere reală în toate cele trei trimestre, inclusiv un procent de 1,4% în T3. Iar trendul cheltuielilor ar trebui să fie pozitiv având în vedere o mai mare încredere şi creşterea veniturilor reale. Volumul vânzărilor cu amănuntul s-a consolidat în T4 2014. În privinţa consumului, prognoza EY estimează o creştere de aproximativ 4% în 2015, cu un ritm apropiat de cel din 2014.

Producţia industrială s-a străduit să facă progrese în 2014 în pofida unui context fragil care a marcat sectorul de producţie din Zona Euro. Acest efort a fost reflectat în trei scăderi trimestriale consecutive ale volumelor exporturilor, ceea ce nu este surprinzător după creşterea bruscă a exporturilor înregistrată în 2013. Privind în perspectivă, producţia şi exporturile ar trebui să înregistreze o creştere solidă în 2015, pe măsură ce economia Zonei Euro se redresează.

Pe plan extern, pieţele financiare au rămas calme în pofida desfăşurării crizei din Ucraina, cu Leul relativ stabil faţă de moneda Euro şi rate ale dobânzilor pe termen lung care s-au situat cu mult sub 4%. FMI punctează ca pozitive politica de susţinere, o mai bună absorbţie a fondurilor UE, reformele de reglementare şi creşterea nivelului de încredere, în timp ce deficitul bugetar s-a redus la mai puţin de 2% din PIB în 2014.

Cu toate acestea, există îngrijorări cu privire la ritmul lent al privatizării şi reformării companiilor de stat. Având în vedere perspectivele economice care rămân, în general, optimiste şi politicile care nu se depărtează foarte mult de eforturile anterioare, încrederea investitorilor ar trebui să depăşească tensiunile generate de recentul dezacord dintre autorităţi şi FMI privind direcţia politicilor fiscale şi reformele structurale insuficiente.

‘Autorităţile trebuie să profite de pe urma acestei perioade de îmbunătăţire a condiţiilor economice pentru a atenua orice fel de impact pe termen scurt al reformelor, astfel încât să culeagă roade pe termen lung. Continuarea reformelor de pe piaţa muncii, cele privind sistemele fiscale, precum şi partea de reglementare vor duce toate la îmbunătăţirea perspectivelor de creştere economică pe termen lung. De asemenea, îmbunătăţirea situaţiei financiare şi economice aduce companiile într-o situaţie cheie de decizie – investim pentru viitor sau încasăm profiturile acum, cu riscul pierderii avantajului competitiv pe termen lung? Balanţa dintre aceşti doi factori se va înclina diferit în rândul diverselor sectoare economice, unele ţintind mai degrabă investiţiile şi crearea de locuri de muncă urmărind astfel îmbunătăţirea mediului de business atât pe piaţa locală, cât şi în Zona Euro’, arată Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România.

Prognozele şi analizele cuprinse în EY Eurozone Forecast au la bază modele ale Băncii Centrale Europene pentru economia Zonei Euro. Aceste modele sunt dezvoltate pe baza unor teorii şi tehnici economice de vârf folosite de BCE pentru a realiza prognozele sale trimestriale în privinţa Zonei Euro.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde dolari, în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014.A