Nu ţi se mai poate tăia curentul, chiar dacă nu plăteşti. Cum poţi rupe contractul cu furnizorul de electricitate

Furnizorul de electricitate nu mai poate să-ţi taie curentul, decât cu mare greutate, dacă nu plăteşti factura restantă. Un ordin cu funcţie de lege al ANRE vine în ajutorul consumatorului rău-platnic, deşi Autoritatea, spune preşedintele său Niculae Havrileţ, nu îndeamnă românii la neplată.

Ordinul ANRE 105/2014 permite ca, odată luată decizia de a nu plăti restanţele către furnizorul actual, să poţi trece la un alt furnizor fără a fi împiedicat de nimic. Şi fără a plăti ce datorezi, cel puţin într-o primă instanţă.

Iată principalele prevederi ale ordinului:

„    –    posibilitatea schimbării furnizorului în orice zi calendaristică

      –    scurtarea procesului de schimbare a furnizorului, creându-se condiţiile de încadrare în termenul de 21 de zile impus de Directiva 72/2009/CE pentru schimbarea furnizorului unui loc de consum

      –    dreptul clientului final de a denunţa unilateral contractul de furnizare, cu respectarea condiţiilor contractuale

      –    eliminarea posibilității suspendării procesului de schimbare a furnizorului de energie electrică, ca urmare a neachitării facturilor de energie electrică.

      –    prevederea explicită a faptului că procesul de schimbare a furnizorului este gratuit, fiind interzisă perceperea oricăror taxe sau tarife legate de parcurgerea etapelor specifice”

Acum, şi „traducerea” preşedintelui ANRE: “Poţi trimite în orice moment o solicitare unui alt furnizor de pe piaţa reglementată de a te prelua ca client. Ei sunt obligaţi să-ţi trimită o ofertă de preţ în maxim 21 de zile, altfel îi amendăm cu 5.000 de euro. Preţul nu poate fi altul decât acela cu care livrează curent celorlalţi clienţi casnici pe care îi are deja în portofoliu, nu pot face discriminări. Practic, odată ce ţi-au trimis oferta şi ai acceptat-o, înseamnă că ai trecut la un alt furnizor, indiferent ce datorii ai la vechiul furnizor. Acestuia, ca să le recupereze, îi rămâne varianta recuperatorilor şi a instanţei”, explică Havrileţ.

Decizia de a trece la un alt furnizor trebuie luată mai înainte de a trece 60 de zile de la scadenţa ultimei facturi neplătite, altfel furnizorul are dreptul legal să te deconecteze. În practică însă, nici măcar după acest 60 de zile nu o fac, preferând să lase recuperarea debitelor în seama firmelor specializate, aşa cum ECONOMICA.NET deja a relatat, deci aveţi la dispoziţie chiar mai mult timp, chiar până la 150 de zile.

De toate actele necesare încheierii unui contract nou cu o altă firmă se ocupă chiar furnizorul. Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici este reglementat, fiind stabilit de ANRE.

Vedeţi în galeria foto cum arată cererea de schimbare a furnizorului pe care trebuie să o completaţi (paginile 9-10).

Vedeţi aici lista cu furnizorii de electricitate pe piaţa reglementată.

Mare atenţie! Dacă vă schimbaţi furnizorul nu înseamnă că aţi scăpat şi de datoriile la el. Cel mai probabil, acestea vor ajunge pe mâna unei firme de recuperare creanţe care vă va executa silit, în cele din urmă. Tot ce puteţi face este să obţineţi un respiro, de luni de zile, poate chiar ani, până când treceţi de pasa financiară proastă.

Debitele restante ce ajung la recuperator „fie au o vechime mai mare de 60 de zile de la scadenţă, deci circa 90 de zile de la data emiterii facturii (pe cale amiabilă), fie reprezintă un debit neîncasat cu o vechime mai mare de 120 de zile pentru firme şi 150 de zile pentru casnici (pe cale judiciară)”, spun reprezentanţii CEZ.

Ce mai trebuie să ştiţi este că noul furnizor va verifica situaţia debitelor tale la vechiul furnizor dacă acesta îi va permite. În cazul în care vede că aveţi un istoric de rău platnic, cel mai probabil vă va cere o garanţie echivalentă cu factura medie pe trei luni înainte, spune Havrileţ. „Prevederile europene le permit acest lucru”, spune oficialul citat.

Factura medie la curent pentru gospodării, la nivel de ţară, se situează la 70-80 de lei, mai mare în Transilvania, Banat şi Muntenia, mai mică în Moldova şi în Oltenia. Restanţierii reprezintă, funcţie de furnizor, între 3 şi 5% din portofoliul de clienţi.