În raportul BCE pe 2014, Draghi îşi exprimă încrederea că ‘redresarea inegală şi slabă înregistrată în 2014 va deveni mai robustă şi sustenabilă, iar pe termen mediu inflaţia va reveni ‘fără întârziere’ aproape de ţinta de aproximativ 2% avută în vedere de instituţie.
De asemenea, şeful BCE consideră că deşi expunerea unor bănci din zona euro la Rusia este ‘semnificativă’, este puţin probabil să reprezinte un risc sistemic pentru întreaga regiune.
Conform prognozei revizuite a BCE, anul acesta, economia zonei euro ar urma să înregistreze un avans de 1,5%, faţă de o expansiune de 1% estimată anterior, reflectând impactul favorabil al scăderii preţului la ţiţei şi al deprecierii euro. De asemenea, decizia Băncii Centrale Europene de a lansa măsuri de relaxare cantitativă (QE) în valoare de 1.100 de miliarde de euro a îmbunătăţit încrederea companiilor.
În 2014, PIB-ul UE a crescut cu 1,4%, iar al zonei euro cu 0,9%, conform datelor preliminare publicate recent de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat).
Luna trecută, BCE a început implementarea măsurilor de relaxare cantitativă de 1.100 miliarde de euro, pentru a combate deflaţia persistentă şi şomajul, care se ridică acum la aproximativ 11% în zona euro.
Spre deosebire, însă, de programele de relaxare cantitativă ale Rezervei Federale americane şi Băncii Angliei, programul similar demarat de BCE se va derula pe o piaţă unde o mare parte din obligaţiuni au randamente negative. Aceasta înseamnă că băncile centrale cumpără obligaţiuni de pe urma cărora se aşteaptă să înregistreze pierderi.