Alina Bica şi Dorin Cocoş, în arest la domiciliu. Decizia este definitivă

Decizia este definitivă, urmând ca cei doi să părăsească arestul Poliţiei Capitalei.

În 14 aprilie, ÎCCJ a admis cererile celor doi de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile. Fosta şefă a DIICOT are arest la domiciliu şi în dosarul ‘Bica 1’ iar Dorin Cocoş – în dosarul Microsoft.

Dosarul ‘Bica 2’ a fost trimis de DNA în instanţă pe data de 26 februarie, Adriean Videanu fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, el stând în arest preventiv în perioada 31 ianuarie – 6 februarie.

Dorin Cocoş este acuzat de trafic de influenţă (două fapte) şi dare de mită iar fiul acestuia, Alin Cocoş, de complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.

Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită (2 fapte), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 fapte) şi favorizarea făptuitorului (2 fapte) iar Ionuţ Florentin Mihăilescu este acuzat de complicitate la luare de mită.

Potrivit DNA, la data de 14 iunie 2014, Alina Bica a primit, prin intermediul fostului său consilier Ionuţ Mihăilescu şi în cote părţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi în Snagov, judeţul Ilfov.

Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Alina Bica a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), a unui dosar de despăgubire pentru un teren din Capitală, evaluat la 377.000.000 lei, beneficiar fiind Gheorghe Stelian.

În scopul ascunderii provenienţei terenului din Snagov şi mascării mitei, Ionuţ Mihăilescu şi Alin Cocoş au generat şi intermediat tranzacţii nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relaţii cu prieteni şi membrii de familie.

Concret, disimularea primirii mitei de către Alina Bica şi Ionuţ Mihăilescu a fost realizată în intervalul de timp 2013 – 2014 prin încheierea a două contracte de vânzare-cumpărare succesive în care au fost interpuse persoane apropiate acestora.

La rândul său, în schimbul influenţei exercitate asupra Alinei Bica şi a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, Dorin Cocoş a pretins şi primit de la beneficiarul drepturilor litigioase, Gheorghe Stelian (denunţător în dosar), suma de 10 milioane euro.

Pe de altă parte, la 24 septembrie 2013, în dosarul Romgaz instrumentat de DIICOT, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea unui sechestru şi asupra a 80 de acţiuni deţinute de Adriean Videanu la compania SC Titan Mar SA.

În dosarul Romgaz, Videanu este cercetat alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

Ulterior, la 25 februarie 2014, printr-o ordonanţă, Alina Bica, în calitate de şef DIICOT, a dispus cu încălcarea prevederilor legale de competenţă admiterea solicitării inculpatului Videanu şi a ridicat sechestrul asigurător.

Prin această acţiune, Alina Bica i-a facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.

La cererea de ridicare a ridicare a sechestrului, Videanu a depus înscrisuri cuprinzând date şi informaţii conform cărora nu mai deţinea acţiunile din august 2012, împrejurare care nu era reală.

DNA mai susţine că în cursul anului 2013 omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obţine o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.

Alina Bica le-a cerut subordonaţilor săi de la DIICOT să ceară în instanţă condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare, arată procurorii.